Românii de pe ambele maluri ale Prutului au marcat 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, cunoscută în istorie ca Mica Unire. Aceasta a fost înfăptuită în 1859 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Cu această ocazie, românii din Bălți au depus flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața primăriei orașului, notează NordNews.
La eveniment au răsunat versurile lui Grigore Vieru „Scrisoare din Basarabia”. La această aniversare a fost prezent și Consulul General al Românie la Bălți, Petrișor Dumitrescu.
„Este foarte emoționant pentru mine să fiu astăzi în orașul Bălți, un oraș cu o semnificație extraordinară în istoria poporului român. Aniversăm astăzi un moment în care voința oamenilor a făcut ca toți vorbitorii de limbă română fie împreună”, a declarat Consulul.
Unioniștii din Bălți au cerut reîntregirea Țării Românești și păstrarea istoriei și culturii naționale.
„Este foarte important să știm de unde a luat startul Marea Unire. Astăzi, la Bălți, trebuie să sărbătorim ziua Micii Uniri, pentru a da importanță și a da semnificație oamenilor, oamenii trebuie să conștientizeze de unde a pornit Unirea și unde trebuie să ajungă”, a menționat Sergiu Burlacu, președintele organizației teritoriale PUN la Bălți.
„Noi vrem Unire, vrem întregirea Țării, asta e cel mai important. Când voi muri, să știu că este o Românie mare, dar nu bucățele împărțite de cei care ne-au ocupat pe timpuri”, a declarat o bătrânică, prezentă la eveniment.
„Suntem doar pentru Unire, pentru a fi o Românie Mare, să păstrăm cultura, ce ne-a rămas, să o promovăm mai departe”, a mai spus o participantă la eveniment.
Tot astăzi, cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Unite ale Modovei și Țării Românești, a fost ținut un TeDeum în memoria celor care au înfăptuit Mica Unire.
„Acest moment a fost, de fapt, un pas pentru Marea Unire, pe care a rânduit-o Bunul Dumnezeu peste 59 de ani, în 1918”, a declarat preotul.
La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tumultoasă mișcare, Marile Puteri au fost puse în fața faptului împlinit. Acestea ceruse ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat.