Unii observatori consideră că prioritatea imediată a lui Dmitri Kozak în legătură cu R.Moldova va fi, cel mai probabil, să-l ajute pe Igor Dodon să câştige un nou mandat prezidenţial, transmite Europa Libera.
Dmitri Kozak a devenit, după mutarea sa de la guvern în administraţia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, a patra persoană ca importanţă în Federaţia Rusă.
Kozak este adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale, responsabil pentru relaţia cu CSI. Înseamnă oare această schimbare mai multă sau mai puţină influenţă asupra Republicii Moldova?
Mai ales acum, când preşedintele Igor Dodon caută să obţină sprijin pentru a câştiga un al doilea mandat?
Va fi influenţată relaţia dintre Chişinău şi Moscova în urma acestei „rotaţii a cadrelor”, ştiind cât de important a fost domnul Kozak în relaţia cu Moldova şi regiunea transnistreană?
Observatori ruşi îl descriu pe fostul vicepremier, tocmai mutat în administraţia prezidenţială, mai aproape de Putin, ca fiind o persoană rezonabilă, foarte eficientă, extrem de bine conectată la viaţa reală, care rezolvă probleme cu adevărat complexe şi e montat pe rezultat.
Politicianul rus Leonid Gozman spune, citat de Svoboda, că Kozak este tratat cu „încredere absolută” de preşedintele rus, fiind chiar un fel de alter ego al lui Vladimir Putin.
Jurnalistul Semion Novoprudski, la rândul lui, observă, la fel pentru serviciul rusesc al postului nostru de radio, că Kozak a fost cu Putin aproape de la începutul carierei sale politice, că a mai lucrat anterior în administraţia prezidenţială, când a făcut reforma administrativă şi reforma puterii, şi că este o persoană-cheie în războiul cu Ucraina – coordonează economic Sevastopolul şi Crimeea anexată, precum şi cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
Şi, evident, va fi responsabil de aceasta şi de acum încolo, remarcă Novoprudski.
Jurnalistul rus se declară convins că Kozak va deveni o persoană-cheie în încercarea Rusiei de a crea un stat cu Belarus şi o parte a Ucrainei.
„Fiind un manager eficient, Kozak va încerca să rezolve principala problemă politică pentru ca Putin să rămână în istorie – restabilirea fragmentelor imperiului sovietic, sub forma unui nou stat unitar”, a conchis jurnalistul Semion Novoprudski.
Ceea ce remarcă în primul rând observatorii de la Chişinău este ideea că prioritatea imediată legată de Republica Moldova a lui Dmitri Kozak va fi, cel mai probabil, să-l ajute pe Igor Dodon să câştige un nou mandat prezidenţial, iar în perspectivă – şi viitoarele alegeri parlamentare.
De această părere este, de exemplu, Victor Chirilă de la Asociaţia de Politică Externă de la Chişinău.
„Atât Dodon, cât şi Partidul Socialiştilor sunt cea mai mare investiţie pe care Rusia a făcut-o în Republica Moldova în ultimii zece ani.
Cred că prioritatea pentru ei în acest an este câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Igor Dodon. O eventuală înfrângere ar fi dezastruoasă şi pentru el personal, pentru că Rusia nu va mai avea nevoie de el şi va căuta un lider mult mai credibil, dar va fi o înfrângere şi pentru Moscova.
De aceea, eu cred că dl Kozak prima misiune o va avea ca să-l sprijine pe Igor Dodon să câştige cu orice preţ alegerile.
Şi fără îndoială că asistenţa financiară din partea Moscovei pentru susţinerea campaniei electorale va veni mai devreme sau mai târziu, iar acest lucru îi va permite dlui Dodon să-şi consolideze şi mai mult influenţa asupra sistemului oligarhic din Republica Moldova, pe care dânsul l-a preluat datorită şi cu sprijinul Partidului Democrat”, a conchis expertul.
Vara trecută, când Blocul pro-european ACUM şi Partidul Socialiştilor cu vederi pro-ruse au format o coaliţie de guvernare în Republica Moldova, cu scopul înlăturării de la putere a Partidului Democrat condus de Vlad Plahotniuc, Kozak a călătorit de câteva ori la Chişinău, o data concomitent cu importanţi emisari europeni şi americani, chiar în ajunul creării coaliţiei, iar speculaţiile de presă au fost că Republica Moldova ar fi depăşit criza cu sprijinul şi agrementul celor trei puteri mondiale. Coaliţia, care nu a durat decât cinci luni, a fost substituită acum de o alianţă neformală între socialişti şi democraţi, iar Uniunea Europeană şi Statele Unite nu au confirmat niciodată existenţa vreunei interacţiuni cu Rusia în acea criză politică moldoveană.
