Bomba reformei constituționale din Federația Rusă, o constituie ultima inițiativă legislativă, potrivit căreia funcția de președinte ar urma să fie înlocuită cu una nouă numită „conducătorul suprem”. De această părere este jurnalistul Petru Bogatu, care a explicat într-un editorial pentru deschide.md, ce rol are Dmitri Kozak, dar și președintele prorus Igor Dodon în noua strategie a Federației Ruse.
„Dacă această inovație va fi aprobată, Putin practic rămâne pe viață în fruntea statului rus. Cum postul de „președinte” va înceta să existe, nu va mai avea nicio relevanță restricția constituțională de a nu deține consecutiv mai mult de două mandate prezidențiale. (…) Astfel, lui Putin i se netezește drumul către perpetuarea puterii personale din poziția de dictator al Rusiei. Chiar dacă inițiativa legislativă nu va fi acceptată, apariția unei atare propuneri este simptomatică, spunând totul despre intențiile liderului de la Kremlin” a menționat Petru Bogatu.
Și asta nu-i tot, atenționează jurnalistul, ar mai fi și o serie de amendamente care ar creea premise pentru anexarea altor state sau a unor părții ale unor țări străine.
Mai mult, mutarea lui Dmitri Kozak din Guvernul Federație Ruse în administrația prezidențială, trezește un viu interes în cercurile observatorilor politici internaționali. „El îl înlocuiește pe Vladislav Surkov, supranumit „eminența cenușie a Kremlinului” și se va ocupa de acum încolo de toate conflictele înghețate din spațiul ex-sovietic. Altminteri zicând, va fi responsabil și de Transnistria, atâta doar că dintr-un rang mai înalt. Mai mulți analiști politici occidentali consideră că Dmitri Kozak va fi mai periculos pentru Ucraina sau Republica Moldova decât Surkov”, a mai explicat sursa.
În opinia jurnalistului, Kozak va căuta să se bazeze pe soft power, adică pe așa-zisa „putere subtilă” pentru a promova interesele Moscovei, iar o primă mostră de schimbare a strategiei ruse este discursul lui Igor Dodon în APCE.
„Președintele pro-rus al Republicii Moldova, executând, pesemne, noile instrucțiuni ale lui Kozak, a încercat să inducă ideile Kremlinului ambalate într-o formă europeană. După ce a vorbit despre importanța pe care o dă luptei cu sărăcia și corupția, Dodon a lăsat să se întrevadă că aceste probleme nu pot fi depășite, deoarece nu este recunoscută de către comunitatea internațională neutralitatea Republicii Moldova. Nu a suflat însă o vorbă despre prezența trupelor ruse la Nistru. Astfel, Moscova schimbă macazul. Pe de o parte, amenință Occidentul cu noi invazii și anexări, cu războaie hibrid și refacerea URSS, iar pe de altă parte, caută pe căi diplomatice și folosind o retorică europeană să învrăjbească și să deruteze Occidentul, determinându-l să facă concesii generoase”, a mai precizat Petru Bogatu.
Din fericire, a mai remarcat sursa, nici Putin nu-i așa de tare după cum încearcă să creeze impresia. E un bun tactician, dar e un prost strateg. Crimeea, bunăoară, l-a costat nepermis de scump. Sancțiunile occidentale erodează economia țării, iar ucrainenii din frați s-au transformat în dușmani.
Potrivit lui Bogatu, deși 2020 va fi un an greu, lumea știe ce hram poartă Putin. „Oricât și-ar ascute limba și dinții pentru a-și ascunde intențiile, tot mai puțini își fac iluzii în privința lui. Mai cu seamă în țările fostului bloc sovietic. Se poate lupta deci cu el. În Republica Moldova, liantul rezistenței în fața revanșei ruse îl constituie unioniștii”, a subliniat sursa.
Astfel, susține Bogatu, atât timp cât unioniștii sunt pe poziții, iar numărul lor crește, Putin se va șterge pe bot. Dorința lui de a ajunge la Prut nu se va împlini niciodată. Nu întâmplător, Dodon îi atacă iar și iar.
