De zece ani, Elena Năstăsoiu, profesor de istorie la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, predă elevilor săi, lecții vii de istorie a românilor, implicându-i în proiectul numit sugestiv „Fratele meu de peste Prut”.
Elena Năstăsoiu nu le poate preda elevilor despre situația românilor din Basarabia, din Bucovina, aceste provincii românești aflate sub stăpâniri străine, pentru că nu o mai lasă programa. Însă a găsit o metodă mai eficientă ca să-i convingă pe copiii din ziua de azi că în Basarabia sunt frații lor. „lau pe câțiva și îi duc cu mine în Basarabia. Dacă manualele de istorie nu mă mai lasă, eu o fac personal. Atât timp cât nu mai există pe manualele de istorie scris ,Istoria românilor”, ci doar ,,Istorie”, ne pierdem în acest neant al istoriei universale, în care noi nu ne mai individualizăm ca națiune. Eu port tricolorul la mână nu doar pe 1 decembrie, ci tot timpul anului. Le-am explicat copiilor că dincolo de a purta tricolorul la mână importantă este însemnătatea lui”, a explicat profesorul de istorie într-un interviu pentru opiniabuzau.ro.
Din anul 2009, Elena Năstăsoiu, alături de elevii de la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, împreună cu directorul instituției, dar și cu sprijinul celorlalți colegi, coordonează un proiect de construcție națională numit „Fratele meu de peste Prut”. „Am colaborat cu sorocenii în contextul în care o fostă elevă de-a noastră, care a terminat in 2009, basarabeancă de fapt, a zis să-l comemorăm pe poetul Grigore Vieru. În acest context, l-am cunoscut îndeaproape pe părintele Milea, pe care l-am invitat în anfiteatrul colegiului alături de domnul avocat Salcutan. După această comemorare de suflet ne-am gândit să facem ceva concret pentru copiii din Soroca. Și așa am început o poveste care s-a derulat an de an”, a explicat dascălul.
Elena Năstăsoiu își amintește că primele şase ediții ale proiectului numit ,,Fratele meu de peste Prut” au avut în vedere susţinerea bibliotecilor din mediul rural cu carte românească. Astfel, a reuşit să ajungă în primul an la Vasilcău, unde a donat 20.000 de volume de cărți, în anul 2009. „Am mers însoţită de elevi, pentru că ei au muncit luni întregi ca să strângă acele cărţi şi să le selecteze. Proiectul s-a realizat prin Colegiul Național ,B.P. Hasdeu”. Am trimis scrisori de intenție și către celelalte şcoli din oraş şi din județ și am reuşit să strângem un fond de carte destul de serios pe care l-am dus la Vasilcău. Am fost extrem de impresionați, pentru că atunci a fost momentul în care liceului de acolo i s-a dat și numele lui Grigore Vieru”, a adăugat profesoara de istorie.
De-a lungul anilor, proiectul și-a diversificat activitatea astfel în R. Moldova au ajuns rechizite, calculatoare, laptopuri. Sursa menționează că au existat și sponsorizări, însă cel mai mult s-au implicat elevii Colegiului Național „B.P. Hasdeu” din Buzău. Aceștia au făcut un lobby extraordinar pe lângă părinți, pe lângă firme mari, au strâns bani și au luat videoproiectoare, calculatoare, laptopuri, care într-un final au ajuns în școlile rurale din raionul Soroca, care aveau stringentă nevoie. „Școlile la care am mers cu donații de carte sau familiile vulnerabile care aveau nevoie de sprijinul nostru le-am identificat prin Ana Bejan și prin părintele Sorin Huluță, care este din Romania, dar a ales să trăiască printre soroceni, este părintele paroh al Bisericii ,Sfinții Martiri Brâncoveni”. Astfel am mers spre zonele rurale: comuna Alexandru cel Bun, Vasilcău etc și chiar in Soroca am mers de două ori la liceul „Ion Creangă” și la Școala Gimnazială „Markovski”. „Anul trecut banii care s-au strâns – şi au fost peste 100 milioane lei vechi, adică peste 2.100 euro, au fost donați primei noastre școli, la împlinirea a zece ani de proiect, școala din Vasilcău, pentru că elevii noștri au fost impresionați de condițiile extrem de grele in care învață acei copii”, a mai explicat sursa.
La ultimele două ediții, coordonatoarea proiectului a încercat să strângă legăturile culturale între românii de dincoace și de dincolo de Prut. Așa că au mers cu cadouri pentru copii în preajma sărbătorilor. „Ajunsesem undeva la 300 de copii din Colegiul ,,B.P. Hasdeu” care sprijineau proiectul și am reușit să facem o donație de circa 110 cutii. Un copil din Hasdeu avea un frate dincolo de Prut. Ni s-au trimis niște liste cu copii din familii social vulnerabile și fiecare dintre copiii hasdeeni şi-a ales un frate sau o soră dincolo de Prut. Acesta a fost penultimul proiect. La ultimul, la fel am procedat. Au fost peste 90 de cutii, fiecare cu o valoare de 100 de lei minim. În fiecare cutie existau rechizite noi, penar dotat întru totul, o pereche de mânuși și fular, pentru că sunt obiecte universale pe care le puteam folosi fără a avea indicative anatomice ale copiilor respectivi, jucării, cărți noi adecvate vârstei. Fiecare copil hasdeian a făcut o fotografie cu un mesaj pentru fratele lui de dincolo de Prut de tipul: „Iubește și nu uita să zâmbești!”, „Nu uita de noi!”. Am încercat să arătăm că aici chiar ne pasă şi n-am facut lucrurile formal”, a subliniat profesoara.
Iar atunci când Elena Năstăsoiu a ajuns în Basarabia, cu cei 20 de elevi de la Colegiul „Hasdeu” pe care i-a luat cu ea, pentru că nu i-a putut transporta pe toți cei 300 care s-au implicat în proiect, și au înmânat cadourile copiilor de aici, întrebându-i de ce li se dau aceste cadouri, ei au avut răspunsuri de genul: „Pentru că sunteți frații noștri, pentru că vorbim aceeași limbă, etc…”
