La Biblioteca Naţională a Republicii Moldova au fost lansate volumele din seria BASARABICA – „Cartea românească veche în Basarabia: Istorie, circulaţie, valoare documentară” de doctorul habilitat în istorie Igor Cereteu şi „Lumina cărţii la români (sec. XIV–XIX). Studii, surse şi materiale”, de academicianul Andrei Eşanu şi doctorul în istorie Valentina Eşanu.
În debutul manifestării, directorul instituţiei-gazdă, Elena Pintilei, a menţionat că istoria cărţii este o componentă a culturii şi civilizaţiei.
„Cartea dintotdeauna a fost inima civilizaţiei, fiind un mijloc indispensabil de cercetare. Cartea veche conţine informaţii ştiinţifice, filosofice şi religioase. Tocmai de aceea, în contextul lansării acestor volume, am inaugurat două expoziţii: ”Tezaur – valori de unicat din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova” şi ”Istoria cărţii în literatura de referinţă”, a subliniat aceasta.
Solicitat telefonic, doctorul habilitat în istorie, Igor Cereteu, a afirmat că volumul „Cartea românească veche în Basarabia: Istorie, circulaţie, valoare documentară” reprezintă o lucrare de sinteză referitoare la circulaţia cărţii în spaţiul dintre Nistru şi Prut.
„Până acum acest subiect a fost neglijat, scos din mediul de cercetare şi abia în ultimele decenii s-a permis cercetătorilor să se aplece asupra cărţilor noastre bisericeşti. Cărţile bisericeşti sunt de altfel pilonul pe care s-a menţinut limba română şi identitatea noastră naţională. Ele ne-au ajutat să rezistăm de la 1812 încoace, în procesul intens de rusificare, care s-a făcut la noi. Sper ca această carte să prezinte interes cititorilor. Este structurată în cinci capitole şi cuprinde 545 de pagini”, a precizat Cereteu.
Potrivit autorului, primul capitol se referă la aspectele istoriografice şi izvoristice, cel de-al doilea cuprinde o trecere în revistă a cărţii româneşti în spaţiul românesc de la 1508 până la 1830, iar în cel de-al treilea a fost abordată răspândirea cărţii româneşti în Basarabia. Un alt capitol tratează problema prezenţei şi circulaţiei legăturilor prin carte ale aşezămintelor monahale din Basarabia cu altele din partea dreaptă a Prutului. Ultimul capitol valorifică însemnările manuscrise de pe cărţile vechi, în care au fost abordate problemele cotidiene: cutremurele de pământ, datele meteorologice, schimbările de domnie şi alte probleme conexe circulaţiei cărţii româneşti în Basarabia, relatează MOLDPRES.
Potrivit academicianului Andrei Eşanu, cartea „Lumina cărţii la români (sec. XIV–XIX). Studii, surse şi materiale” cuprinde 32 de studii, dedicate cărţii vechi româneşti, manuscrise şi tipărite în întreg spaţiul românesc, dar şi în afara acestui spaţiu.
„Sunt nişte studii aprofundate pe anumite teme şi probleme care până acum nu au fost cercetate”, a precizat Eşanu. Volumul are peste 600 de pagini.
Cele două volume au fost editate cu sprijinul Academiei Române, Institutului de Arheologie din Iaşi, Muzeului Brăilei „Carol I”, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului de Istorie.