Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, a participat astăzi la o discuție publică cu studenții și corpul profesoral al Universității „Andrei Șaguna” din Constanța. Evenimentul a fost desfășurat la inițiativa și solicitarea Ambasadei Federației Ruse în România și a avut loc sub forma unui dialog deschis pe tema „Relațiile dintre UE, România și Rusia: istorie și perspective”, scrie Dorin Popescu pe o rețea de socializare.
„Ambasadorul Federației Ruse a prezentat, sintetic, punctul de vedere oficial al Federației Ruse privind tema de mai sus. Apetența sa pentru digresiuni și ideologie a fost taxată de public, care a întrerupt de facto expozeul, substituindu-l cu un dialog spontan pe teme sensibile, astfel încât alocuțiunea inițială s-a transformat rapid într-un ping-pong cu teme tari. Atmosfera a fost în general tensionată (acuze directe din sală privind politicile intervenționiste ale Rusiei în Crimeea, Donbas / Ucraina, Georgia etc., zeci de întrebări incomode, părăsiri ale sălii în semn de protest față de politicile asimilaționiste rusești asupra comunității tătare din Crimeea”, a menționat președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House – Constanța.
Acesta a mai spus că un mic grup de etnici tătari care condamnau agresiunea rusă asupra comunității tătare din Crimeea au protestat, în fața Universității, pe toată durata evenimentului.
„Publicul s-a arătat interesat atât de subiectele istorice controversate din istoria relațiilor româno-ruse și ruso-europene, cât și de temele fierbinți ale momentului (agresiunile rusești din Georgia și Crimeea și Donbas / Ucraina, autoizolarea Rusiei în plan internațional). Publicul prezent în sală a taxat declarațiile oficiale antiromânești repetate ale liderilor ruși (cele potrivit cărora Deveselu reprezintă o țintă a Forțelor Armate ruse), politicile imperialiste și agresive ale Rusiei în regiune, indisponibilitatea la dialog a Kremlinului, anexarea ilegală a Crimeei, războiul din raioanele de est ale Ucrainei, războiul informațional desfășurat de Federația Rusă împotriva țărilor care nu împărtășesc aceeași viziune ideologică și aceleași interese. În subsidiar, diplomatul rus a fost chestionat în legătură cu posibilitatea ca Federația Rusă să își ceară scuze pentru atrocitățile comise de Armata Roșie în România, cu agresiunile împotriva propriilor cetățeni ruși (s-a invocat cazul Anna Politkovskaia), cu politicile expansioniste (rusești) care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a unor țări din regiune, inclusiv România”, a mai comentat analistul politic.
După părerea acestuia, diplomatul rus a evitat aproape cu ostentație să răspundă întrebărilor, preocupărilor și îngrijorărilor legitime ale marii părți a publicului prezent în Sala Senatului, înlocuind răspunsurile la aceste îngrijorări cu lungi digresiuni irelevante.
„Argumentația diplomatului rus a fost însoțită permanent de interpretări pur ideologice privind relațiile cu UE, relațiile cu SUA, relațiile cu România, al doilea Război Mondial, ordinea actuală de drept internațional. Diplomatul nu a ieșit din cadrul ideologic rigid și strâmt al expunerii propriei perspective, preferând/încercând să exploateze această oportunitate prin transmiterea unilaterală de mesaje-țintă privind politica externă a Federației Ruse, situarea și rolul acesteia în ansamblul relațiilor internaționale de astăzi”, a mai remarcat Dorin Popescu.
În acest context, cei prezenți la eveniment nu au reușit să primească răspunsuri concludente la temele care îi interesau în mod real.
„Dacă, promovând inițiativa desfășurării unui dialog public cu reprezentanții mediului academic din Constanța, obiectivul prioritar al părții ruse a fost acela de transmitere unilaterală și rigidă a mesajelor-țintă primite în plic de la Kremlin, fără să țină cont de îngrijorările reale ale “celuilalt”, de punctele de vedere ale acestuia, de soluțiile acestuia, atunci acest obiectiv a fost ratat: mediul academic constănțean a recepționat cu rezerve și maturitate tentativele de “fidelizare ideologică” propuse de preopinent.
Dacă, promovând această inițiativă, obiectivul prioritar al părții ruse a fost acela de a genera un dialog real și onest cu publicul academic din Constanța, fără îndoială că și acest (prezumtiv) obiectiv a fost ratat, din cauza inapetenței de a crea și respecta un cadru public de dezbateri în care să existe și asumări, nu numai voci triumfaliste, stăpâni care nu greșesc și mituri din recuzitele reinventate ale narațiunilor care au dominat spațiul politic românesc timp de jumătate de veac”, a concluzionat analistul politic.
