Astăzi, 3 martie, se împlinesc 102 de ani de la momentul în care Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis în unanimitate votarea unei scrisori către Sfatul Ţării, în numele reprezentanţilor din tot ţinutul, în care îşi manifestă dorinţa de revenire la patria mama, scrie Radio Chișinău.
„Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet; Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută; HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare”, se arată în moţiunea semnată, în unanimitate, de membrii Zemstvei de la Bălţi.
„Cine citeşte atent acest act emis de Zemstva din Bălţi înţelege exact motivele pentru care s-a făcut Unirea şi condiţiile care existau în acel moment în Basarabia. În judeţul Bălţi a fost mai întâi o cerere a ţăranilor adresată Zemstvei, care a discutat-o, a aprobat-o, şi în 3 martie a făcut acea scrisoare adresată Sfatului Ţării în care se cereau Unirea cu România. Este primul organism care vorbeşte şi cere unirea, cu trei săptămâni înainte ca aceasta să fie votată de Sfatul Ţării”, susţine profesorul Mihai Bărbulescu, doctor în areheologie şi autorul volumului monografic Bălţi 1918-1944.
Bălţiul, unde şi-a desfăşurat activitatea mai mult de un deceniu părintele mişcării de eliberare naţională a Basarabiei, Ion Pelivan, era un puternic centru naţional, potrivit istoricului Ion Negrei – „În judeţul Bălţi, proprietarii ţăranii avea un cult pentru cultura românească. În condiţiile războiului civil care venea peste Basarabiei din partea Rusiei Bolşevice, la începutul lunii martie Zemstva din Bălţi votează o primă declaraţie de unire cu România. Declaraţia a fost semnată de ţărani, intelectuali, medici şi profesori şi chiar de primarul oraşului Bălţi. În declaraţie se menţiona comunitatea de limbă, de istorie, de cultură, a populaţiei din judeţ şi din întreaga Basarabie”.
Unirea plutea în aer peste întreaga Basarabie aşa încât după declaraţia de unire de la Bălţi a urmat votarea unui document asemănător, la 13 martie 1918, de către Zemstva de la Soroca. Întreaga populaţie îşi dorea şi situaţia dicta necesitatea luării unei asemenea decizii de către Sfatul Ţării, potrivit istoricului Ion Negrei. Astfel încât, luând act de dorinţa majorităţii populaţiei şi ajutaţi de condiţiile internaţionale favorabile, la 27 martie Sfatul Ţării votează Unirea Basarabiei cu România, notează sursa citată.
