Cercetătorii din România sar în ajutorul colegilor din Republica Moldova

 Sursa menționează că toată comunitatea academică din România este îngrijorată. „Academia Română va da în curând un comunicat, fără îndoială ne solidarizăm cu cei ce cercetează trecutul. În mod fundamental, cercetarea în domeniul soci-uman înseamnă identitate şi aşa cum toată lumea poate înţelege astăzi ceea ce este supus manipulării, întotdeauna este acea dimensiune identitară care este instrumentalizată politic şi de cele mai multe ori serveşte scopurilor unor guvernanţi care sunt efemeri. Ceea ce se întâmplă, prin măsuri de ordin administrativ, prin subfinanţare sau prin respingerea unor proiecte cu valoare pentru istoriografia unei ţări nu se poate materializa decât într-un atentat la identitate, fie etnică, naţională, fie o încercare de a manipula în mod grosolan şi de a pune piedică unui demers care este validat ştiinţific, care este consacrat şi care se bucură de prestanţă şi prestigiu istoriografic”, a mai remarcat cercetătorul.

În context, Cătălin Turliuc afirmă că România va susţine unele proiecte de cercetare ale istoricilor din Republica Moldova. „Suntem solidari cu colegii noştri, o bună parte dintre domniile lor, cei care se ocupă de istorie modernă şi contemporană sunt sigur vor fi integraţi în granturile pe care cercetătorii istorici din România le au şi fără îndoială va exista un sprijin direct. Ne leagă un trecut şi o istorie comună, suntem fraţi. Vă asigur nu doar de sprijinul moral, dar şi multilaterial”, a menţionat sursa în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

De cealaltă parte, Ion Negrei, istoric de la Chișinău, a menționat că ceea ce se întâmplă este un atac la identitatea națională, „deoarece noi, istoricii, venim cu expertiza trecutului, proiectul actualei guverenări este de altă natură, şi am ajuns să fim taxați în acest mod”.

Anatol Ţaranu, analist politic, susţine că atunci când ministrul Educaţiei de la Chişinău invocă experienţa occidentală în această situaţie, el, de fapt trişează.  „Atunci când ministrul invocă experienţa occidentală, uită să spună că modelul occidental de organizare şi finanţare a ştiinţei se bazează pe două mari priorităţi – instituţională şi competiţia proiectelor. La noi reforma a fost intuită cu excluderea unei componente de bază care garantează dreptul la profesie. Când nu există finanţare instituţională apriorică un şir de cercetători cu renume s-au trezit lipsiţi de dreptul de a profesa. Ei aplică un model european amputate şi aduc situaţia până la refuz”, a menţionat Anatol Ţăranu, care a precizat că asistăm la un război declarat intelectualităţii din Republica Moldova.

Gheorghe Cojocaru, director al Institutului de Istorie al AŞM, a opinat că cercetătorii se aşteptau la o altă atitudine din partea autorităţilor. „Asistăm la fenomenul canibalizării clasei politice şi lovind în aceşti oameni care au aceste produse lovesc în ziua de mâine, că tinerii pleacă, nu va avea cine să cerceteze trecutul nostru istoric”, a precizat el.