La sfârşitul lunii iunie, secretarul de stat pentru românii de
pretutindeni, Eugen Tomac, a anunţat în cadrul Congresului I al Învăţătorilor din Republica Moldova că Guvernul României va sprijini financiar reeditarea manualelor de istorie din Republica Moldova, scrise în spiritul adevărului ştiinţific, pentru a contribui la clarificarea chestiunii identitare. Această acţiune viza retipărirea integrală a manualelor de istorie din Republica Moldova, cu finanţarea completă din România, în urma unei solicitări venite de la autorităţile din Republica Moldova.
La nici două luni de la anunţul lansat de Eugen Tomac, mai exact, miercuri, 10 august, ministrul Educaţiei din R. Moldova Mihai Şleahtiţchi a făcut publică decizia Guvernului R. Moldova de a înlocui din sistemul de învăţământ preuniversitar disciplina de studiu ,,Istoria românilor” cu materia ,,Istorie”, care va cuprinde elemente de istorie universală, ,,istorie naţională” şi istorie locală sau regională, fiecare cu o anumită pondere. De asemenea, Şleahtiţchi a menţionat că Istoria românilor va putea fi, totuşi, studiată, ca materie opţională.
Am căutat transcrieri ale declaraţiilor făcute de oficialii de la Bucureşti cu privire la reeditarea manualelor de istorie din R. Moldova, am citit şi toate articolele care fac referire la anunţul din luna iunie şi am descoperit că nicăieri nu se precizează că s-ar reedita manualele de Istoria românilor, ci de istorie. Chiar dacă prin exprimarea obiectivului ,,clarificarea chestiunii identitare” am putea înţelege că istoria românilor va fi cea „reabilitată”. Ar fi halucinantă altă variantă.
,,Istoria românilor” va fi înlocuită cu materia ,,Istorie”. Istoria cui? Se va preda un procent de 45% de ,,istorie naţională”. Istoria naţională a Republicii Moldova? Această sintagmă nu diferă deloc de cea de ,,istorie integrată”, pe care au introdus-o comuniştii în şcoli în 2006. Prin studierea unei ,,istorii naţionale” a R. Moldova se va revigora construcţia identitară moldolvenistă. Un proiect cu adevărat ,,naţionalist”, care urmăreşte impunerea unei naţiuni moldoveneşti, cu o limbă şi o istorie proprie. Dacă sprijinirea limbii, istoriei şi etniei române este condamnată de unii oficiali de la Chişinău, care îi aplică eticheta de ,,naţionalism”, nu acelaşi lucru poate fi constatat în cazul „naţionalismului moldovenesc”, care este apreciat şi promovat de aceleaşi personaje publice. Adică un naţionalism este bun, altul ba.
Ministrul Educaţiei a justificat înlocuirea disciplinei ,,Istoria românilor” cu materia ,,Istorie” prin necesitatea adecvării învăţamântului din R. Moldova la standardele europene. Lucru pe care l-am mai auzit de la statalişti, de la ignoranţi sau de la persoane dezinformate. În prezent, învăţământul din R. Moldova este coordonat de la centru. Manualele sunt selectate de către guvern şi impuse în şcoli, iar cărţile alternative nu beneficiază de aceleaşi şanse. Ca exemplu, în situaţia de faţă, istoria învaţată în şcoli şi licee va fi cea aprobată/agreată de guvern.
După anunţul lui Şleahtiţchi, a ieşit la rampă comunistul Igor Dodon, care şi-a declarat susţinerea faţă de ,,intenţia” ministrului Educaţiei, respectiv a Guvernului R. Moldova. În contextul în care a menţionat că va fi derulată o nouă etapă în cadrul campaniei ,,Iubesc Moldova”, care va promova mesajul ,,Sunt cetăţean al Republicii Moldova şi mă mândresc cu asta”. Curios nu este numai momentul ales de fostul candidat la funcţia de primar al mun. Chişinău pentru a aminti de campania ,,Iubesc Moldova”, dar şi faptul că a ţinut să informeze opinia publică asupra susţinerii mesajului campaniei de către unii membri din formaţiunile PD şi PLDM.
În contextul dat, când joaca de-a identitatea se poartă în birourile de la etajele superioare, oamenii de rând vor utiliza din nou spaţiul public (PMAN) pentru a aminti că drumul înapoi este impracticabil. Şi au atâtea dovezi…
Care va fi următoarea măsură? Ca în şcoli să fie studiată disciplina ,,Limba”?
Foto: Cotidianul.ro
