Cunoscutul jurnalist basarabean Petru Bogatu a trecut la cele veșnice duminică, 22 martie, la vârsta de 69 de ani.
Petru Bogatu și-a dedicat toată viața jurnalismului și analizei politice. A scris o mulțime de editoriale despre situația politică din Republica Moldova. A fost un aprig promotor al reunirii Basarabiei cu România.
„Orice națiune e construită nu pe un loc viran, ci pe o conștiință de sine, iar aceasta în cazul nostru este eminamente românească. De aceea Moldova, și cea de est, și cea de vest, este România, oricum ai da. Ca să supraviețuiască, Republica Moldova trebuie să reziste în fața gerului care vine de la Moscova pentru a nu fi iar rusificată. Cale de mijloc nu-i, deoarece nu poți perpetua un stat artificial clădit pe amintiri coloniale, pe coşmarul trăit în cuşca rusească. Ori România, ori Rusia. Terțul exclus”, menționa Petru Bogatu în unul din editorialele sale.
Iar în 2018, jurnalistul scria că „Unionismul este cea mai puternică și cea mai autentică mișcare populară a momentului, chit că neorganizată deocamdată din punct de vedere politic”.
„Curentul unionist există și câștigă teren în Republica Moldova an de an, iar simbolismul lui 2018 n-a făcut decât să-l ajute să prindă elan”, explica Petru Bogatu.
„Pledoaria raioanelor, satelor și comunelor Republicii Moldova pentru reîntregirea națională constituie, dacă vreți, codul mesajului unionist actual. Forma pe care o îmbracă dragostea pentru România a moldovenilor de la est de Prut. Expresia vie a unei stări de spirit ce se lățește în toată Basarabia.
Ce mai calea-valea, prestanța fenomenului unionist este evidentă astăzi pentru oricine. Chiar și pentru cei care îl contestă public din considerente electorale sau din motivații oculte.
Tocmai de aceea, de exemplu, se agită până peste poate Dodon. Stăpânii săi de la Moscova trag sforile, silindu-l să tune și să fulgere. Să scoată aburi pe gură. Să spumege de mânie”, explica Petru Bogatu.
Editorialistul mai menționa că este adevărat că unionismul a supraviețuit înainte de toate în mințile și-n inimile elitelor intelectuale. „Dar tot atât de adevărat este faptul că, în ciuda spălării pe creier, memoria națională, grav afectată, n-a fost ștearsă întru totul cu buretele rusificării. De aceea românitatea basarabeană a renăscut în toate straturile sociale de unde erupe în prezent de jos în sus, spre piscurile politice”.
„Unionismului îi lipsește, ce-i drept, ceva. Dar nu un procentaj mai bun decât cele 25-30 la sută pe care le-ar avea astăzi, dacă e să dam crezare sondajelor de opinie. Este pe un trend ascendent și câștigarea majorității populației nu-i decât o chestiune de timp.
Ar avea nevoie de un vehicul politic. Altfel spus, de un partid viguros, capabil să mobilizeze unioniștii în luptele electorale de tot felul. Dar va apărea și acesta cu încetul. Deja se întrezăresc niște oportunități.
Important este faptul că unionismul a crescut în mod natural, pe propriile picioare, nu în serele politicienilor. Acestora din urmă nu le rămâne decât să se pună în serviciul lui, nu invers” a mai scris Petru Bogatu.
„Am certitudinea că datorită unioniștilor basarabeni există deja o fereastră de oportunitate a recuperării teritoriului pierdut în urma ocupației sovietice. Bucureștiul are datoria să o deschidă.
Cu alte cuvinte, România urmează să-și asume, în sfârșit, o politică unionistă. Să adopte un proiect de țară oficial, nu declarat, în ceea ce privește integrarea Republicii Moldova pe diverse planuri”, a mai menționat jurnalistul Petru Bogatu.
Petru Bogatu s-a născut la 12 iulie 1951, în localitatea Sucleia, Slobozia, și a fost un jurnalist, eseist și analist politic din Republica Moldova, de orientare unionistă și pro-occidentală.
A scris romanul de ficțiune „Funia împletită în trei”, o parabolă cu intrigă polițistă despre confruntările geopolitice de la începutul mileniului al treilea, văzute din perspectivă etică, teleologică și istorică.
Membru marcant al Mișcării de Eliberare Națională, Petru Bogatu a fost un luptător pentru unitatea poporului român.
În 2014 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Comandor în România. De asemenea, el a activat şi în calitate de profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din R. Moldova.
