În loc să accentueze necesitățile strategice în combaterea efectelor pandemiei, cum ar fi echipamentul pentru protecția medicilor, Chișinăul a formulat o solicitare abundentă către NATO, care face ireală implementarea sa. De această părere este Dionis Cenușă, comentator politic de la Chișinău, care a menționat că Ucraina și Georgia au avut o abordare mai echilibrată.
„Deocamdată, nici aceste state, nici Moldova nu a recepționat asistența solicitată. Motivele pot deriva din nevoile ridicate, concomitente, în majoritatea statelor membre, dar și, din prioritizarea beneficiarilor. Adițional, în cazul R. Moldova, după demiterea guvernului pro-occidental al Maiei Sandu (noiembrie 2019), Socialiștii și președintele Dodon au concentrat politica externă pe promovarea statutului de neutralitate, ca element al restabilirii relațiilor strategice cu Rusia. Prin urmare, scăderea calității dialogului politic R. Moldova-NATO este totalmente nefavorabilă pentru atragerea de simpatii univoce din partea aliaților euro-atlantici”, a menționat sursa într-o analiză pentru IPN.
Dionis Cenușă a mai explicat că solicitarea de ajutor din partea autorităţilor de la Chișinău a fost recepţionată de Alianţă pe 1 Aprilie. În acel moment, R. Moldova înregistra 423 de cazuri de infecţie şi 5 decese. Răspunsul NATO a fost publicat în ziua următoare (pe 2 aprilie 2020), care a transmis imediat apelul către toate statele membre.
În opinia politologului, din demersul către NATO reiese că pregătirea R. Moldova pentru criza sanitară este precară, fiind necesar un ajutor atotcuprinzător. Unele unităţi solicitate de R. Moldova numără sute de mii sau chiar milioane de unități, cum ar fi costumele de unică folosinţă (1 milion) sau mănuşile de examinare (14 milioane).
Expertul a argumentat că R. Moldova putea să accentueze necesităţile strategice, cum ar fi echipamentul pentru protecţia medicilor, ceea ce ar face demersul mai realist.