„Fuga lui Plahotniuc de anul trecut, actorul pe care România, la toate nivelurile, a mizat totul, a arătat din nou că politica României la Chișinău a fost una incoerentă și fără idei clare”. De această părere este Alexandru Damian, care a adăugat că România ratează cu succes șansa de a fi un actor relevant în Estul Europei și, în special, în Republica Moldova.
„Subiectul Moldova a dispărut treptat de pe agenda actorilor de la București, a existat un suport extrem de limitat oferit Chișinăului în perioadă aceasta, iar actorii pro europeni din Moldova au fost lăsați să se descurce singuri în fața unei puternice campanii de dezinformare care i-a vizat și pe ei. Nici Administrația Prezidențială, nici Guvernul României, nu au mai amintit aproape deloc de Republica Moldova în ultimele două luni, toată comunicarea publică a fost lăsată pe Ambasada de la Chișinău, una totuși cu o tracțiune limitată.. România pare că și-a pierdut orice busolă pe subiectul Chișinău, deși rămâne una dintre puținele zone in care Bucureștiul chiar poate fi un actor influent. ”, a menționat Alexandru Damian într-un editorial pentru Revista 22.
Potrivit editorialistului, România asistă pasiv la eforturile lui Igor Dodon de a-și securiza realegerea în funcția de președinte, cu largul concurs al Federației Ruse, dar și la o extinsă campanie de dezinformare anti-europeană susținută de Kremlin și, în plan secundar, și de China. Pandemia a fost folosită strategic de către cei doi actori pentru a-și spori influența la Chișinău și a menține Moldova în continuare într-o zonă gri.
„Pe lângă războiul informațional, Rusia a plusat cu un credit de 200 milioane euro oferit Chișinăului, în condiții complet nefavorabile acestuia, dar care va susține nu doar linia de comunicare a socialiștilor – „banii vin din Rusia”, preluată de toate trusturile de presă pro-ruse și pro-socialiste de la Chișinău, dar în mod special campania de realegere a lui Igor Dodon, un președinte aflat sub presiune datorită gestionării foarte slabe a crizei actuale”, a mai menționat sursa.
În opinia lui Damian, Kremlinul și-a intensificat prezența la Chișinău, iar eventuala acceptare în cele din urmă a creditului rusesc de 200 milioane euro, blocat pe moment de Curtea Constituțională, va deschide noi oportunități de presiune economică asupra Chișinăului. De cealaltă parte, Uniunea Europeană a lansat numai în ultima lună linii de finanțare de 187 milioane euro pentru Chișinău, dintre care o parte substanțială sub formă de granturi și asistență macrofinanciară în condiții net superioare creditului rusesc. Iar acești bani ajung la Chișinău în pofida retoricii din ce în mai dure anti europene atât a președintelui Dodon, cât și a guvernului Chicu.
„În tot acest peisaj, România pare de negăsit. Dacă președintele Iohannis a fost deseori dezinteresat de subiectul Chișinău, acest lucru nefiind o noutate, Partidul Național Liberal și Ludovic Orban au dus o puternică campanie de susținere a opoziției pro-europene de la Chișinău în ultimii ani, dar par incapabili în a oferi pârghii instituționale de suport Chișinăului după preluarea guvernării. (…) Pe vremuri, de la București mergeau echipe întregi de consultanți la Chișinău. Opoziția de acum este lăsată să se descurce singură.”, a mai adăugat sursa.
