Aniversarea a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova reprezintă un moment de reflecţie care ne obligă să punem în discuţie principalele teme ale politicii noastre externe. Una din liniile directoare ale acesteia a fost politica istorică, constată expertul IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea, în cea de-a 34-a ediţie a Buletinului de Politică Externă. Acest număr poartă genericul de „Politica istorică în Republica Moldova – o obsesie nerealizată”.
Politica istorică a RM nu s-a regăsit în niciun document important de politică externă, nefiind un obiectiv conştient asumat de politicienii aflaţi la putere. Totuşi, ea s-a manifestat spontan şi haotic, este de părere politologul Cornel Ciurea: „Acest gen de politică a devenit mai degrabă apanajul opoziţiei şi a unei minorităţi din arcurile guvernamentale. Spre deosebire de Ucraina şi Polonia, care au vizat întotdeauna Rusia drept „pol al răului”, Moldova a identificat întotdeauna doi „băieţi răi” – Rusia şi România”.
Cel mai bine descrie această contrapunere „războiul sărbătorilor” – 1 decembrie, Ziua Naţională a României, este opusă zilei de 2 decembrie, care în opinia PCRM reprezintă ziua constituirii statului moldovenesc în 1917, stat care a intrat apoi în componenţa URSS după o perioadă de „anexare” de către România. O altă opoziţie este cea dintre Ziua Victoriei pe 9 mai, pe de o parte, şi 9 mai Ziua Europei, dar şi 28 iunie, Ziua „ocupaţiei Sovietice din 1940”, pe de altă parte.
„Războiul istoricilor” pentru denumirea, dar şi pentru conţinutul unui curs de istorie adecvat esenţei Republicii Moldova demonstrează cu prisosinţă că niciuna din părţi nu a repurtat o victorie, consideră expertul IDIS: „Iată consecinţa eforturilor eşuate de a imprima statului moldovenesc o identitate clară şi consolidată. În aceste condiţii, scrierea epopeii poporului moldovenesc reprezintă o sarcină de viitor”.
Anume această duplicitate, când în mentalul colectiv al moldovenilor s-au sedimentat două coduri istorice concurente, explică şi că multe acţiuni ale autorităţilor pe acest segment nu au fost duse la bun sfârşit. Astfel, prin interacţiunile şi strategiile diplomatice de conjunctură, Republica Moldova a încercat să-şi afirme pe deplin suveranitatea. Niciodată însă nu i-a reuşit până la capăt, crede Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul”.
Sursa: IDIS ,,Viitorul”