Criza cauzată de COVID-19 a afectat grav Republica Moldova și soluția pentru prevenirea colapsului economic sunt banii europeni și împrumuturile externe. În acest sens, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate cere fracțiunilor parlamentare să includă pe agenda Parlamentului proiectele de legi și Hotărârile Parlamentului care să permită în regim de urgență îndeplinirea condițiilor și debursarea celor două tranșe din asistența macrofinanciară a UE, dar și pentru a obține resurse suplimentare prin alte programe.
„Guvernul s-a dovedit incapabil să atragă resurse financiare externe de la donatorii tradiționali, s-a dovedit incapabil să negocieze un acord de împrumut cu Rusia. Consecințele unei asemenea abordări iresponsabile le suportă cetățenii, economia. La câteva săptămâni bune de când s-a început această criză, Guvernul încă nu a ajutat nici un agent economic. Credem că este cazul ca fracțiunile din Parlament să se implice pentru a face posibilă debursarea acelor două tranșe din asistența macrofinanciară a UE, dar și pentru a obține resurse suplimentare prin alte programe. Asistența macrofinanciară expiră în luna iulie, iar asta înseamnă că cele două tranșe trebuie obținute în regim de urgență. Vorbim despre 70 de milioane de euro care trebuie să ajungă la cetățeni”, a declarat luni Maia Sandu, președintele PAS, în cadrul unei conferințe de presă.
Sandu a enumerat condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca următoarea tranșă a asistenței din partea UE să fie debursată:
- Adoptarea în lectura a doua a legii cu privire la sancțiuni în vederea combaterii spălării banilor. Există câteva obiecții care au fost formulate și transmise de către Comisia Europeană. Este necesar ca Parlamentul să lucreze pe aceste obiecții și să se adopte legea în lectură finală.
- Demonstrarea progresului în recuperarea banilor din furtul miliardului.
- Anularea legii cu privire la cetățenie. Moratoriul pe această lege a fost prelungit până pe 1 septembrie. Acum se cere o declarație a Parlamentului prin care se face un angajament pentru UE, dar și pentru cetățenii Republicii Moldova, că acest moratoriu nu va fi extins după 1 septembrie și legea va fi anulată.
- Adoptarea reformei justiției și a unui plan de acțiuni pentru această reformă.
- Adoptarea legii cu privire la organizațiile neguvernamentale. Această lege este aprobată în prima lectură. Trebuie să se revină la formula proiectului legii așa cum a fost adoptată de Guvern și să fie aprobată în lectură finală.
- Angajamentul public al Parlamentului pentru realizarea auditului extern la Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței.
- Numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția.
„Sunt două surse de finanțare pe care Guvernul încă nu le-a accesat și care pot mobiliza resurse adiționale pentru finanțarea deficitului bugetar. În primul rând, Guvernul trebuie să negocieze o înțelegere cu UE care a aprobat deja un alt pachet de suport macrofinanciar în volum de 100 de milioane de euro, dar și mai importantă este negocierea unui program cu FMI, care poate permite Moldovei accesarea unor sume și mai importante de bani. Mai mult de atât, un program cu FMI este necesar pentru accesarea suportului bugetar din partea altor parteneri, cum ar fi UE, pentru accesarea granturilor care vin să ajute bugetul”, a precizat Natalia Gavrilița, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu.
