Omul de cultură, lingvistul și publicistul Vlad Pohilă, cunoscut ca militant pentru limba română și identitatea națională în Republica Moldova, a trecut la cele veșnice.
Vlad Pohilă s-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putinești, raionul Florești. Și-a făcut studiile la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău, apoi a urmat cursurile de muzeistică și studiu al artelor la Moscova și a urmat programul de doctorat la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. A colaborat cu numeroase publicații în calitate de ziarist, a tradus peste 20 de cărți și este coautor a mai multor dicționare și enciclopedii.
În 1989, a ținut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate și orașe ale Republicii Moldova, precum și din nordul Bucovinei, regiunea Cernăuți. A predat cursuri de limbă română la Universitatea de Stat „Ion Creangă” (1995-1997), de stilistică și cultivare a limbii la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (2004-2005).
A fost autor al rubricii „Să vorbim corect, să vorbim românește” de la Radio România Chișinău.
În anul Centenarului Marii Uniri, Vlad Pohilă declara: „Este adevărat că numărul adepţilor Reunirii e în continuă creştere, deşi, după cum se vede, nu e în descreştere nici hoarda adversarilor unionismului. Pe de altă parte, însă, mă bucur că în acest răstimp s-au făcut foarte multe “mici reuniri”: căsătorii, alte forme de înrudire, înfrăţiri de localităţi şi instituţii, firme mixte, încadrări, angajări în diferite programe culturale şi economice, ba chiar şi impuneri, ale multor basarabeni la cele mai diferite proiecte spirituale, economice şi politice lansate de la Bucureşti sau din alte mari centre din Ţară.”.
Într-un interviu acordat postului Radio Chișinău la 1 decembrie 2019, publicistul vorbea despre Unirea de la 1918 și aflarea în componența României Mari, care a adus pentru locuitorii din Basarabia mai multe beneficii: s-a dezvoltat infrastructura, s-au construit spitale, șosele, căi ferate, școli, cămine culturale; reforma agrară a dat pământ țăranilor să-și facă un rost și o avere. De asemenea, având aceleași obiceiuri, limbă, trăsături psihologice, s-au creat condiții de afirmare ca reprezentanți ai unei națiuni. „Important este că basarabenii au făcut primul pas spre Unire. Exemplul lor a fost urmat de bucovineni, la 28 noiembrie 1918, s-a decis Unirea la Cernăuți și la 1 decembrie a culminat cu unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, patru mari provincii românești. Astfel că, 1 decembrie este sărbătoarea desăvârșirii Unirii românilor în granițele firești, naturale, geopolitice, cum s-ar spune acum. România a devenit o țară mai mare, mai puternică.
Esențial este că s-au creat condiții de afirmare ca reprezentanți ai unei națiuni. Atunci, cel mai bine în cei 22 de ani, basarabenii au înțeles că sunt români, au înțeles că au o limbă bogată, frumoasă, care poate fi utilizată în ortice domeniu, care poate exprima orice gând, că au o cultură bogată cu care se pot mândri și care trebuie valorificată”, explica Vlad Pohilă.
