„Partidul Socialiștilor se preocupă mai mult de cum să rămână la guvernare decât de felul în care să gestioneze criza cauzată de pandemia de COVID-19”. De această părere este Ion Tăbârță, expert politic de la Chișinău, care a comentat motivul pentru care PSRM a depus la Curtea Constituțională o sesizare pentru a se clarifica dacă alegerile parlamentare anticipate pot avea loc în aceeași zi cu cele prezidențiale.
„Socialiștii aveau practic asigurat un anumit scenariu: în așa mod ca să-și asigure un nou mandat parlamentar. După câte se vede PSRM, în mod special Igor Dodon a gestionat destul de prost lucrurile, în plus a venit și această pandemie care a arătat toate vulnerabilitățile și tot populismul actualei guvernări. De aceea PSRM este, desigur, în căutare de soluții și de situații. Și cel mai regretabil este că în această situație se creează impresia că PSRM e mai mult preocupat de scenarii politice, să atragă cât mai multe dividende politice electorale, decât să combată pandemia și să se preocupe de efectele ei” , a declarat Ion Tăbârță pentru Radio Chișinău.
La rândul său, Nicolae Negru consideră că această grabă a socialiștilor este justificată. „Popularitatea pe care o are Igor Dodon acum ar influența într-un fel și votul alegătorilor pe liste de partid, și a PSRM-ului în special. Pe urmă, desigur că există și o grabă pentru că se erodează șansele PSRM în alegeri. Rezultatele guvernului, numit tehnocrat, nu sunt tocmai strălucite. De aceea, cu cât mai repede pentru ei cu atât mai bine. Dar există această piedică pentru că în Constituție scrie că jumătate de an până la încheierea mandatului nu se dizolvă Parlamentul și au aici o mare problemă, pe care speră să o depășească cu ajutorul Curții Constituționale,” a punctat comentatorul politic.
Amintim că în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale din decembrie 2015, șeful statului poate dizolva Parlamentul și declanșa alegeri parlamentare anticipate doar în anumite condiții și nu în ultimele șase luni de mandat. Însă, socialiștii consideră că decizia de atunci se referea doar la cazul în care președintele este ales de Parlament, și nu direct de cetățeni, cum este în prezent.
