Peste 800 de persoane de pe ambele maluri ale Prutului au participat duminică, 28 august 2011, la ceremonia de inaugurare şi sfinţire a complexului “Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, din oraşul Nisporeni (R. Moldova).
Inaugurarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc a fost programată pentru ora 16:00, însă slujba de sfinţire a început mult mai tărziu. La inaugurarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc au venit circa 800 de pelerini şi circa 100 de voluntari ai Platformei Civice Acţiunea 2012 de la Bucureşti, Bălţi, Cluj şi Chişinău. Sfinţirea locaşului a fost oficiată de un sobor de preoți condus de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei și de ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor. Evenimentul a fost unul special pentru toţi românii prezenţi, iar acest lucru ne-a demonstrat banner-ul afişat de Acţiunea 2012: „FLACĂRA ROMÂNISMULUI ARDE ÎN BASARABIA” , însoţit de un spectacol inedit cu fumigene tricolore. Tinerii adunaţi din toate colţurile Ţării, uniţi în cuget şi simţiri, au intonat „Deşteaptă-te române!”, fiind susţinuţi de aplauzele celor prezenţi. Totodată, echipa Info Prut a avut ocazia să realizeze căteva interviuri cu personalităţi remarcabile prezente la eveniment.
Zina Izbaş, redactor-prezentaor la Radio Moldova: „Inaugurarea acestei cruci pe colina Zghihara simbolizează dreptatea făcută pentru românii care au îndurat nedreptăţi de-a lungul istoriei. Totodată este şi un simbol al iertării fiindcă suntem creştini. În apropierea localităţii Nisporeni se află Cimitirul Eroilor Români de la Vărzăreşti, şi împreună cu Crucea Mântuirii Neamului Românesc alcătuieşte un complex istoric al spiritualităţii noastre româneşti.”
Gheorghe Dohotaru, finanţatorul proiectului: „Crucea este simbolul credinţei, al Bisericii şi încrederii. Acest dar este binevenit pentru întreaga Basarabie. Sub semnul Sfintei Cruci ne naştem şi sub acelaşi semn părăsim această lume. Iată de ce prin naştere şi moarte suntem uniţi şi formăm cu toţii o unitate spirituală.”
Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”: „Astăzi, pe colina Nisporeniului a fost construit un simbol al creştinătăţii. Nu a trecut mult timp de când a fost demarată campania de colectare de fonduri la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău. Aş vrea să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la edificarea acestei cruci: oameni politici, întreprinzători, ţărani, societatea civilă, oameni de ştiinţă, preoţi şi mulţi alţi creştini de pe ambele maluri ale Prutului. Ţin să menţionez că ne-am propus ca până în anul viitor, de săptămâna patimilor, să inaugurăm şi traseul „Drumul Crucii” care va porni de la monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul oraşului Nisporeni până la Crucea Mântuirii Neamului Românesc. De asemenea, ne-am propus ca pe viitor să construim în apropiere un schit pentru doi călugări care să îngrijească de Troiţă. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu.”
Constantin Rusanovschi, Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina” filiala Oneşti: „Din acest loc, monumentul se va vedea dincolo de Prut. Acum 11 ani postul de radio Vocea Basarabiei a început să emită pentru românii deposedaţi de casă. Acum 70 de ani, în vara anului 1941, ostaşi români au căzut pe aceste meleaguri pentru reîntregirea Ţării. Această cruce, simbol al credinţei, va eclipsa monumentele criminalilor comunişti, care rânjesc hidos şi astăzi. Noi, românii, avem obligaţia fiecare câte o piatră de temelie pentru păstrarea identităţii noastre. Această cruce este consacrată pentru toţi cei care au murit în Siberia, pentru toţi cei care simt româneşte, pentru cei care au înfăptuit Marea Unire din 1918, dar şi pentru duşmanii noştri. Eforturile nostre trebuie să fie canalizate mai mult ca oricând spre un singur ţel – reîntregirea neamului românesc.”
Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău: „Această cruce simbolizează lumina care ne va călăuzi spre un viitor mai bun. Iar această lumină trebuie să ajungă la toţi românii de pretutindeni, de la Tisa la Cernăuţi şi sudul Basarabiei. Crucea ne va lumina, iar noi vom şti ce avem de făcut, iar astfel de simboluri ale continuităţii noastre româneşti trebuie să fie în fiecare raion al Rep. Moldova.”
Ion Ungureanu, fost ministru al Culturii şi Cultelor din Republica Moldova: „Am observat că astăzi au venit mulţi oaspeţi din România. Cu toate acestea am o dilemă deoarece cei prezenţi vorbesc la fel: ori toţi românii sunt moldoveni, ori toţi moldovenii sunt români? Toţi se laudă cu Moldova, dar uită că Moldova lui Ştefan cel Mare avea munţi şi mare. Astăzi avem doar dealuri, de aceea Basarabia are nevoie de România, la fel cum România are nevoie de basarabenii care pot transforma dealurile în munţi! Trebuie să scăpăm odată pentru totdeauna de ,,omul sovietic cu arma” şi să ne îndreptăm spre ,,omul cu cartea”, adică omul cuvântului lui Dumnezeu, pentru a merge spre salvare. Astăzi la Nisporeni Basarabia se urcă la Cer pe Cruce, iar prin ea ne înălţăm şi noi românii de pretutindeni!”
Nicolae Dabija, scriitor şi om politic: „Inaugurarea acestei cruci coincide cu împlinirea a 20 de ani de proclamarea independenţei Republicii Moldova. Poporul evreu a rătăcit împreună cu Moise timp de 40 de ani prin pustiu ca să ajungă spre Ţara Sfântă, la fel şi noi, încă mai avem ceva până vom scăpa de tot de URSS-ul împământenit în minţile basarabenilor. Această Cruce este cea mai mare din Republica Moldova şi pe bună dreptate poate fi considerată ,,Caraimanul Basarabiei”. Este un simbol al unităţii nostre şi mă rog bunului Dumnezeu ca această Cruce să intre în istorie cu denumirea de ,,Crucea Unirii Neamului Românesc”!”
La sfârşitul inaugurării, reprezentanţi ai Asociaţiei „Salvaţi identitatea satului” au depus, în mod simbolic, la baza Crucii Mântuirii Neamului Românesc, pământ adus din Târgu Jiu de la principalele opere ale lui Constantin Brâncuşi („Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii”şi „Coloana Infinitului”).
“Crucea Mântuirii Neamului Românesc” este o construcţie de metal, cu o înălţime de 35 de metri, dotată cu instalaţie electrică, realizată după modelul crucilor de la Putna şi de pe dealul Perchiu din Oneşti. Lucrarea reprezintă primul monument din Republica Moldova dedicat unității românilor şi a fost ridicată pe cea mai înaltă culme de pe malul stâng al Prutului (316 metri).
Autor: Nicu Ţîbrigan
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
