Comunitatea românească din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărțire administrativă la care lucrează guvernul de la Kiev, notează Radio Europa Liberă.
Proiectul privind această reformă se află în discuție publică până pe 17 iulie. Spre deosebire de guvernele de la Sofia și de la Budapesta, executivul român nu a negociat spații administrative comune pentru vorbitorii de limbă română din Ucraina. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina le-a cerut autorităților de la Kiev printr-un Memoriu ca cele patru raioane Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, Storojineţ din regiunea Cernăuți, locuite preponderent de etnici români, să fie incluse într-o singură unitate administrativ–teritorială. În acest stadiu al discuțiilor, propunerilor și tratativelor nu toate localitățile sunt incluse în același raion, care, la rândul lui, urmează să fie de trei ori mai mare, față de raioanele actuale.
Același Consiliu care este o umbrelă pentru 20 de organizații neguvernamentale ale etnicilor români a cerut ajutor și de la București.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, este așteptat la Kiev în perioada următoare inclusiv pentru a convinge autoritățile din Ucraina să revină la un scenariu favorabil vorbitorilor de limbă română. Calculele făcute deja de analiștii de la Cernăuți sugerează că indiferent de varianta care va fi folosită de guvernul ucrainean, comunitatea românească nu va fi majoritară din punct de vedere etnic în niciunul din viitoarele raioane populate de etnici români.
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina explică în aceeași măsură liderilor de la București și de la Kiev că „includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”.
Este vorba despre Legea educației, adoptată în 2017, care extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, educația în limba minorităților urmând să fie posibilă doar la grădiniță și în clasele primare. Ca urmare a protestelor României și Ungariei și recomandărilor Comisiei de la Veneția, din 2018, Kievul a acceptat totuși să amâne până în 2023 intrarea în vigoarea a prevederilor ce se referă la învățământul în limbile minorităților.
Continuarea articolului pe Radio Europa Liberă.
