Deşi minorităţile etnice din Republica Moldova au o structură eterogenă, reprezentanţii acestei categorii sunt părtaşi ai unei poziţii comune faţă de politica externă a statului, şi anume: integrarea profundă în Comunitatea Statelor Independente, menţinerea neutralităţii militare a statului şi parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă, constată expertul IDIS „Viitorul”, Veceslav Berbeca, în cea de-a 36-a ediţie a Buletinului de Politică Externă. Acest număr poartă genericul de „Influenţa minorităţilor etnice asupra politicii externe a statului”.
Mai mult, educate în spiritul propagandei sovietice, minorităţile etnice tratează similar evenimentele istorice şi nu acceptă alte calificări. Drept exemplu ar putea servi decizia de a anunţa ziua de 28 iunie 1940 drept dată a ocupaţiei Moldovei, afirmă politologul Veaceslav Berbeca: „În consecinţă, această declaraţie a avut un ecou negativ care a depăşit limita frontierelor Republicii Moldova şi a rezultat în instituirea unor obstacole comerciale pentru produsele moldoveneşti pe piaţa rusă”.
Într-un spaţiu mediatic puternic influenţat de Rusia, semnalele care vin de la Moscova încurajează şi modelează comportamentul minorităţilor etnice faţă de anumite probleme, explică expertul IDIS. Or, dezbaterile politice în limba rusă sunt inexistente la televiziunea publică, ceea ce îi face pe reprezentanţii minorităţilor etnice să se reorienteze către posturi TV ruseşti, care evident oferă altă tratare evenimentelor politice.
Atât ucrainenii, cât şi găgăuzii, manifestă o atitudine pronunţată pro-rusă şi susţin partidele de stânga care exprimă interesele minorităţilor etnice. Partidul Comuniştilor a obţinut, conform datelor exit-poll-ului de la ultimele alegeri parlamentare din 28 noiembrie 2010, sprijinul a mai mult de 60% din voturile exprimate de fiecare grup etnic minoritar în parte, iar la alegerile din 2009 rezultatul PCRM era de peste 73% printre ruşi şi de peste 80% în cazul ucrainenilor. Politologul Veaceslav Berbeca: „Există o relaţie directă între cererea acestora şi oferta electorală a unor partide de pe segmentul de stânga al eşichierului politic. Aceasta şi explică într-un fel faptul că în Republica Moldova nu au fost constituite partide pe criterii etnice”.
Cert este că polarizarea societăţii moldoveneşti în funcţie de preferinţele geopolitice ale cetăţenilor a fost alimentată intenţionat cu diferite ocazii de anumite partide politice, prin invocarea unor pericole false. Şi totul pentru a obţine dividende politice în urma alegerilor parlamentare.
De-a lungul timpului, minorităţile etnice au fost excluse din structurile de guvernare ale statului de la toate nivelele. Chişinăul s-a zgârcit şi în eforturile sale de promovare a limbii de stat. Or, aceasta e demonstrat cu prisosinţă de recentul conflict al diplomelor dintre Chişinău şi Comrat.
Iată de ce e nevoie de a conştientiza importanţa promovării limbii oficiale la rang de politică de stat, concluzionează autorul.
Sursa: IDIS ,,Viitorul”
