Numărul alegătorilor din Republica Moldova scade, în timp ce crește continuu numărul alegătorilor din regiunea transnistreană, dar și a celor fără reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării. Concluziile aparțin reprezentanților Asociației Promo-LEX, care au analizat datele privind numărul total al alegătorilor înscriși în RSA.
Astfel, potrivit unui comunicat al CEC, Registrul de stat al alegătorilor înregistrează un număr de 3 285 874 de alegători – ceea ce constituie circa 80% din numărul total al cetăţenilor Republicii Moldova declarat de Agenţia Servicii Publice. Din numărul total de alegători înregistraţi, aproximativ 15% constituie alegătorii din regiunea transnistreană (cca. 249.000) şi cei fără domiciliu/reşedinţă, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele ţării (cca. 229.000).
Comparativ cu perioadele anterioare, pentru prima dată după 2014 se constată o diminuare, fie şi nesemnificativă a numărului de alegători. Această stopare a creşterii se pare că se datorează micşorării numărului de alegători înregistraţi la o adresă de domiciliu/reşedinţă pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autorităţile constituţionale, spun experţii Promo-LEX.
De cealaltă parte, se atestă creşterea continuă şi stabilă a numărului de alegători din regiunea transnistreană şi a celor fără domiciliu/reşedinţă, inclusiv a celor care au emigrat autorizat peste hotarele ţării. În opinia Promo-LEX, acest fapt poate trezi suspiciuni şi neîncrederea societăţii în RSA, în calitatea listelor electorale şi, în consecinţă, în rezultatele alegerilor.
„Cu referire la alegătorii din regiunea transnistreană, menţionăm că informaţia privind starea civilă a acestora, inclusiv decesul, este actualizată doar în baza adresării directe a cetăţeanului Republicii Moldova sau a moştenitorilor acestuia (în caz de deces). Aceeaşi situaţie o atestăm şi în cazul cetăţenilor Republicii Moldova emigraţi autorizat peste hotare. Situaţia descrisă este alarmantă din moment ce aproximativ 8% din numărul total de alegători sunt cei din regiunea transnistreană, iar cca. 7% – alegătorii fără domiciliu/reşedinţă, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele ţării.
Prin urmare, constatăm că autorităţile nu gestionează direct şi continuu procesul de actualizare a informaţiei privind datele a circa 15% din alegători, decât în baza iniţiativei alegătorilor sau rudelor acestora. Mai mult ca atât, dat fiind neincluderea alegătorilor din cele două categorii descrise în listele electorale de bază, în ziua votării aceştia sunt incluşi în listele electorale suplimentare, fapt care la fel după alegeri deseori a trezit suspiciuni din partea publicului. Subliniem că, potrivit Comisiei de la Veneţia, situaţiile în care alegătorii sunt adăugaţi la listele electorale suplimentare trebuie să fie reduse pentru a evita eventualele îndoieli cu privire la integritatea listelor electorale şi posibilitatea votării multiple”, se spune într-un comunicat al Asociaţiei.
În baza celor expuse, în opinia Promo-LEX, Comisia Electorală Centrală urmează să asigure reglementarea, valorificarea şi promovarea mecanismelor care ar asigura includerea în listele de bază inclusiv a alegătorilor fără domiciliu. În acest sens este menționată oportunitatea oferită de procedura privind declararea locului de şedere care, eventual, poate fi aplicată şi promovată inclusiv pentru alegătorii fără domiciliu.