În prezent nu există dialog la nivel înalt între Republica Moldova și România. Declarația a fost făcută de Mihai Gribincea, fost ambasador al Republicii Moldova la București, care a vorbit despre evenimentele politice ce au condus la această lipsă de dialog.
Astfel, sursa a subliniat că atunci când președinte în Republica Moldova era Nicolae Timofti, dialogul politic bilateral dintre România și Republica Moldova s-a menținut la toate nivelurile.
„În prima perioadă, pentru că a coincis cu guvernarea Cioloș în România, Bucureștiul a ales să coopereze cu Guvernul Filip, înaintând un șir de condiționalități. S-a condiționat, în primul rând, acordarea sprijinului financiar rambursabil de 150 de milioane de euro de anumite măsuri concrete de reformă luate de Guvernul de la Chișinău, s-a transmis chiar o listă de măsuri pentru a fi realizate. Chiar dacă la Chișinău atunci aceste condiționalități au trezit o anumită nervozitate, condiționalitățile au permis României să-și justifice politica de susținere a Republicii Moldova atât în fața Uniunii Europene, cât și a Statelor Unite”, a precizat Mihai Gribincea.
Totodată diplomatul a punctat că în acea perioadă condiționalitățile înaintate de București se pliau pe cele ale UE iar aceasta a fost o decizie bună.
Potrivit lui Gribincea, lucrurile au început să se schimbe în relațiile dintre București și Chișinău, după venirea președintelui Dodon în fruntea Republicii Moldova. „Dialogul politic a suferit modificări esențiale. Dialogul la nivel de președinți între cele două state a fost sistat, Bucureștiul nu a putut trece cu vederea discursul antiromânesc și moldovenist al președintelui Dodon în campania electorală și imediat după alegere. De asemenea, știm că președintele Dodon a adresat președintelui Iohannis invitație de a vizita Republica Moldova, dar aceasta a rămas fără răspuns, iar pozele care apăreau în presă ale președintelui Dodon cu președintele Iohannis erau, de fapt, niște poze făcute la unele conferințe internaționale, cum spuneau unii diplomați, „poze de pe coridoare”. În același timp, în această perioadă, în pofida lipsei de dialog între președinți, președintele României a menținut dialogul cu prim-miniștrii din Republica Moldova, cu președintele parlamentului și acest dialog a continuat”, a mai remarcat fostul ambasador al R. Moldova la București.
În context, sursa a menționat că tot în această a doua perioadă s-au produs schimbări esențiale politice și în România a avut loc o reconfigurare a raportului de forțe. Astfel, dialogul dintre instituțiile de stat în mare parte a fost substituit cu dialogul între persoane, problemele între cele două state au început a fi rezolvate nu în urma unor negocieri între instituțiile de stat, dar mai mult prin telefon de către liderii de partide.
Totuși, Mihai Gribincea a remarcat că în acea perioadă în care s-au comis multe greșeli ale căror repercusiuni se văd până astăzi, s-a continuat și cu implementarea unor proiecte. „În 2017 a avut loc a treia ședință comună de guvern, la 23 martie, la Piatra Neamț, pe urmă, în noiembrie 2018, la București. De asemenea, în 2018 a fost o delegație a parlamentului și guvernului cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Tot în 2018, România a susținut și a fost, de fapt, coautor al Rezoluției Adunării Generale ONU cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova; pot fi aduse și alte exemple de cooperare foarte intensă”, a amintit diplomatul.
Apoi, ambasadorul a vorbit și despre cum au evoluat relațiile dintre România și Republica Moldova în cea de a treia perioadă din activitatea sa, care a început de la debarcarea lui Plahotnicuc, și poate fi împărțită la rândul ei în două sub-perioade, și anume: guvernarea ACUM și cea a Guvernului Chicu.
„Odată cu plecarea oligarhului Plahotniuc a fost o deschidere foarte mare față de guvernul condus de Maia Sandu. A avut loc o vizită a doamnei Maia Sandu la București, o vizită a ministrului de externe român la Chișinău, ministrul de externe Popescu, cu diferite ocazii, a fost de vreo cinci ori la București, în mai puțin de jumătate de an. Mai mult decât atât, a fost creată o comisie interguvernamentală care, de fapt, a elaborat sau convenit asupra unei foi de parcurs cu proiecte concrete care ar fi urmat să fie implementate și pe 9 octombrie 2019, acea foaie de parcurs a și fost semnată de miniștrii de externe. Dar plecarea doamnei Sandu din funcția de prim-ministru a stricat toate planurile care arătau foarte promițător.