Intenția de a modifica Constituția Republicii Moldova este inspirată de la Moscova. De această părere este Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, care atrage atenția asupra faptului că în realitate s-ar urmări, de exemplu, ca mandatul șefului statului să fie prelungit până la șapte ani.
Profesorul universitar a criticat dur decretul președintelui Dodon, care a creat o comisie pentru o amplă reformă constituțională cu scopul eliminării contradicțiilor din legea supremă. „Absolut nu accept nimic din ceea ce propune dl Dodon, pentru că, în fond, el urmărește un singur scop, spus prin vorbele ambasadorului Republicii Moldova de la Moscova că studiază profund practica constituțională a Rusiei, că aceste, chipurile, propuneri la prima vedere ele vor suferi modificări pe parcurs. Știind ce vrea dl Dodon în fond, deci toate aceste puncte care sunt motivația la care face referință dl președinte, care n-a citit actuala Constituție, el idee nu are ce înseamnă Constituție ca Lege Supremă a voinței poporului suveran, ce înseamnă exercitarea puterii de stat în baza principiului separării puterii în stat, asta este esența”, a punctat Alexandru Areseni.
Totodată, sursa a menționat că intenția de a modifica Legea Supremă este un joc care are un scop bine definit. „Acesta este un joc, niciun fel de intenție serioasă, că acestea sunt ca drumurile în iad pavate cu bune intenții, Michiduță e altfel îmbrăcat. Varianta finală o să fie de prelungit termenul mandatului președintelui de la 4 la 7 ani, ca președintele să poată numi și el un judecător la Curtea Constituțională”, a mai subliniat expertul în drept constituțional pentru Europa Liberă.
Interviul integral poate fi citit aici, în cadrul acestuia Alexandru Areseni a explicat cu lux de amănunte de ce așa-zisa reformă constituțională propusă de Dodon nu este în folosul statului și cetățenilor Republicii Moldova.
Precizăm că săptămâna trecută, președintele Igor Dodon a creat o comisie pentru reformă constituțională. Procesul de modificare a Constituției poate dura de la șase luni până la un an și jumătate. Modificările sunt adoptate cu două treimi din voturile deputaților (67 din 101) sau prin referendum la nivel național, după avizul pozitiv al Curții Constituționale.
