Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii de la București, a declarat vineri europarlamentarul Corina Crețu. Aceasta a menționat că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este prea lung, notează Agerpres.
„Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia.
Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu.
Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională.
„Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut aceasta.