În perioada 16-18 septembrie a.c. am avut onoarea de a participa la Forumul Liderilor de Asociaţii ale Etnicilor Români (din România) desfăşurat la tabăra „Perlele Nistrului” de la Vadul lui Vodă sub egida Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Despre acest forum s-a scris în mai multe articole (vezi aici).
Acest eveniment a reunit la un loc liderii ONG-urilor create de studenţii basarabeni veniţi la studii în Ţară. Merită să accentuez faptul că este pentru prima dată când o nouă generaţie de lideri a hotărât să depăşească distanţele dintre centrele universitare şi să-şi extindă colaborarea la nivel naţional.
În cadrul întrevederii cu ministrul Tineretului şi cu cel al Educaţiei studenţii şi-au manifestat dorinţa de a fi creat un fond special destinat asociaţiilor de studenţi basarabeni veniţi la studii în România. De asemenea, cei prezenţi şi-au manifestat interesul faţă cele 450 000 de manuale de istorie a românilor donate din partea României către şcolile şi liceele din Republica Moldova. Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, ne-a asigurat că „lotul de manuale de istorie a românilor a ajuns deja în şcoli şi din ele deja se studiază. Garantez„.
O altă întâlnire care a surprins plăcut studenţii a fost vizita Primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care a îndemnat tinerii absolvenţi să se întoarcă: „Mi-aş dori ca mulţi dintre voi să se întoarcă aici în Republica Moldova mai ales că v-aţi format deja o verticalitate naţională şi o pregătire universitară adecvată. Consider că cea mai bună soluţie pentru a schimba lucrurile existente şi a menţine cursul european al ţării este „picătura chinezească” – fiecare dintre noi poate contribui separat şi este important ca fiecare să se realizeze profesional acolo unde simte că are oportunitate„.
Am avut deosebita plăcere să ascultăm prelegerile istoricului Ion Negrei, preşedintele Mişcării Civice „Anul 1812”. Liderii de asociaţii au stabilit de comun acord să susţină demersul asociaţiei privind recăpătarea identităţii prin istorie şi restabilire a adevărului istoric. De asemenea, dat fiind faptul că în luna mai 2012 se vor împlini 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812), în urma căruia Principatul Moldovei a fost scindat în două, s-a propus organizarea unui flash mob de-a lungul Prutului sub genericul „Prutul care ne desparte”, reunind astfel mai multe asociaţii.
Despre programe de atragere a tinerilor specialişti originari din Rep. Moldova, care au studiat în străinătate, în câmpul muncii din ţară, ne-a vorbit Tudor Darie, consilier al prim-ministrului în domeniul politicilor de tineret şi tehnologiilor informaţionale.
„Obiectivul programului pilot demarat anul trecut este de a selecta cei mai pregătiţi specialişti. Dacă ne uităm un pic pe cifre, vom vedea că anual în România sunt trimişi la studii în jur de 5000 de studenţi. În total sunt încadraţi la studii în jur de 20 000 – 25 000 de studenţi anual. Ceea ce înseamnă că 20%-25% din studenţi încadraţi la studii pleacă în România. Gândind pe termen mediu şi lung, dacă noi nu vom reuşi să creăm anumite motivaţii pentru ca studenţii plecaţi în România să revină în Republica Moldova, sau măcar o parte dintre ei, asta înseamnă că în curând vom avea mari probleme la capitolul elită politică. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu actuala clasă politică nepregătită, efectiv aceştia nu pot rezolva probleme elementare. De aceea ne propunem ca anul viitor să extindem programul adresat tinerilor specialişti întorşi în Rep. Moldova, dar şi celor de aici din ţară. Acest program este desfăşurat de Guvernul Rep. Moldova în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie pentru a motiva tinerii cetăţeni ai republicii să se întoarcă acasă după terminarea studiilor. Concursul este deschis pentru tinerii cetăţeni ai republicii cu studii în străinătate cu vârsta de până la 35 de ani, care doresc să revină temporar sau permanent în Rep. Moldova în vederea angajării în instituţiile private sau publice din ţară. Imediat ce tinerii îşi găsesc un loc de muncă în instituţiile publice, aceştia urmează să beneficieze de un supliment la salariu de 200 de euro timp de jumătate de an şi le sunt acoperite cheltuielile de transport. Iniţial, proiectul pilot a prevăzut doar 30 de locuri şi au fost depuse 90 de aplicaţii. Cei mai mulţi studenţi care au aplicat la acest program au fost din România (în jur de 20), după care SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia. Din toate statele CSI au aplicat doar 3 studenţi. Remarc faptul că mai mult tinerii din occident au tentaţia de a reveni. Aşa cum am mai spus, anul viitor vom încerca să ţintim pe două direcţii simultan: pentru cei din străinătate care şi-au terminat studiile, dar şi pentru cei din republică. Pe de altă parte vom mări numărul de locuri pentru accesarea programului – de la 30 la 200 de persoane„, a încheiat Tudor Darie.
Tudor Cojocariu, unul dintre organizatorii evenimentului, precizează pe blogul său: „Am încrederea că este un moment de răscruce pentru toți participanții, în egală măsură pentru cei care au fost prezenți, cât și pentru puținii dintre aceștia care nu au reușit să o facă. Dar e abia un nou început, deci avem tot timpul înainte, stimați concetățeni, conaționali, compatrioți, colegi de generație și prieteni„.
În final, am avut ocazia să-i mulţumim ministrului Ion Cebanu pentru organizarea acestui forum, sperând că şi în viitor vom avea ocazia să ne revedem, de data aceasta lucrând asupra unor proiecte comune.
Mai jos aveţi rezoluţia F.L.A.E.R. adoptată de către semnatari:
REZOLUŢIE
Forumul Liderilor de Asociaţii ale Etnicilor Români
(F.L.A.E.R.)
sub egida
Ministerului Tineretului şi Sportului al RM
16 – 18 septembrie 2011
or. Vadul lui Vodă, RM
Având în vedere:
– necesitatea intensificării cooperării dintre instituţiile din RM şi etnicii români din România;
– deficitul de cărţi în limba română din şcolile şi bibliotecile din RM, precum şi disponibilitatea ministerelor Educaţiei şi Tineretului şi Sportului, prin domnii miniştri Mihail Şleahtiţchi şi Ion Cebanu;
– trecerea a două secole de la anexarea forţată a teritoriului dintre Prut şi Nistru, necesitatea firească de a restabili adevărul istoric;
– nevoia de a reduce impactul urmărilor procesului de alienare identitară, generat de anexarea, ocupaţia şi dominaţia străină de pe acest teritoriu;
– deficitul de tineri specialişti în cadrul Primăriei mun. Chişinău, precum şi în subdiviziunile acesteia;
– necesitatea implicării active şi continue a ONG-urilor cetăţenilor moldoveni în mediul asociativ din România.
Noi, reprezentanţii asociaţiilor etnicilor români din România:
– ne exprimăm dorinţa de a fi creat un fond special destinat proiectelor asociaţiilor cetăţenilor moldoveni din afara graniţelor;
– ne asumăm susţinerea mişcării civice „Anul 1812” în realizarea demersurilor acesteia;
– ne exprimăm susţinerea şi deschiderea privind cooperarea cu instituţiile RM în domeniile voluntariatului şi a stagiilor de practică;
– salutăm iniţiativa Primăriei mun. Chişinău, prin domnul primar Dorin Chirtoacă, de a interveni prin mecanisme specifice în vederea facilitării cooperării dintre autorităţile locale şi cele centrale din România, pe de o parte şi asociaţiile etnicilor români, de cealaltă parte;
– ne angajăm să promovăm programele de atragere a tinerilor specialişti originari din RM şi cu studii în străinătate în câmpul muncii din republică;
– ne asumăm demararea unor proiecte noi şi continuarea proiectelor tradiţionale, astfel încât valori europene precum sunt solidaritatea, democraţia, meritocraţia, competitivitatea loială şi libertatea să devină fundamentul unor colaborări strânse dintre toate organizaţiile etnicilor români din România.
Semnatari:
Organizaţia Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Braşov
Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din Bucureşti
Grupul de Iniţiativă Basarabeană din Cluj
Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova
Liga Studenţilor Basarabeni din Galaţi
Asociaţia Tinerilor Români din Afara Graniţelor din Iaşi
Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din Oradea
Liga Studenţilor Basarabeni din Ploieşti
Asociaţia Basarabenilor din Sibiu
Grupul de Iniţiativă al Românilor Basarabeni din Suceava
Grupul de Iniţiativă al Studenţilor Basarabeni din Târgovişte
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara
ONG-uri invitate, dar care nu au reuşit să participe de data aceasta:
Organizaţia Studenților şi Liceenilor Basarabeni din Alba
Clubul Studenților Basarabeni din Baia Mare
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa
Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Galaţi
ONG-uri participante, dar care nu au semnat Rezoluţia:
Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi
Foto: Mariana Solonari
