România este mereu alături de Republica Moldova, indiferent de cine deține pârghiile puterii. Pentru că la 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale, am dorit să aflăm, totuși, pe cine susțin parlamentarii de la București în competiția finală: Maia Sandu-Igor Dodon sau Andrei Năstase-Igor Dodon.
„Personal, m-aș fi bucurat ca aceste alegeri prezidențiale, cu o miză extrem de importantă pentru R. Moldova, discutăm practic de orientarea pe viitor, și cred că ar fi o adevărată catastrofă ca Igor Dodon să continue să obțină un nou mandat, mi-aș fi dorit să vorbim astăzi despre un candidat unic al tuturor forțelor proeuropene și unioniste. Singurul lucru pe care mi-l doresc în aceste alegeri este ca în turul 2 Igor Dodon să fie învins clar de candidatul forțelor proeuropene și unioniste care se va clasa în turul 2, alături de Dodon, și sper ca acest candidat, indiferent care va fi, să îl bată pe Dodon fără drept de apel și să vedem cu adevărat că în R. Moldova avem o schimbare reală, o apropiere de UE și de România, în niciun caz ceea ce este în momentul de față, un guvern și un președinte prorus, care nu numai că nu au nicio legătură cu ceea ce spun, care acționează împotriva intereselor R. Moldova și a cetățenilor ei.
Cu siguranță un lider al blocului ACUM va intra în finală cu Igor Dodon și sunt convins că îl va învinge, pentru că Igor Dodon a gestionat prost economia, situația sanitată legată de coronavirus și cred că și-a demonstrat acest guvern, cât și președintele, nu doar incompetența, cât și faptul că reprezintă interesele Rusiei și în niciun caz ale cetățenilor R. Moldova și cu atât mai puțin o orientare favorabilă României și UE”, a declarat deputatul PNL, Matei Dobrovie.
Pe de altă parte, Daniel Gheorghe, deputat PNL, subliniază că îl va susține pe cel care își asumă ca proiect reintegrarea R. Moldova în spațiul său natural, în România, pentru că Basarabia este pământ românesc, teritoriu vremelnic cotropit de ruși.
„Pe acela îl susțin, care spune „da, eu sunt pentru unire și vreau ca într-un orizont de timp să începem demersurile pentru a reuși să rezolvăm această situație anormală a funcționării R. Moldova”, care după părerea mea este un stat eșuat, și vine cu o propunere. Evident, în baza dreptului internațional și al normelor prevăzute în Constituțiile celor două state, cu consultarea societății și a cetățenilor și prin votul Parlamentului să putem avea într-un orizont de timp rezonabil, nu peste jumătate de secol, ci peste patru, cinci, zece ani, să avem dusă la bun sfâșit reunirea și revenirea R. Moldova în hotarele României, așa cum este firesc.
M-am săturat de vrăjeala asta, că noi suntem proeuropeni, dar de fapt vedem cum facem și cu unirea, poate va fi în anul 3000. Asta este, de fapt, un text care este la fel de prorus precum este și cel cu moldovenismul și cu subordonarea intereselor Basarabiei în fața Rusiei lui Putin. Pentru mine nu este nicio diferență”, Daniel Gheorghe, PNL.
Totodată, deputatul USR, Nicolae-Daniel Popescu, ne-a spus că o susține pe Maia Sandu.
„Eu personal o voi susține pe Maia Sandu, cred că și-a demonstrat competența și a demonstrat faptul că poate să aducă un anumit grad și reforme de care are nevoie R. Moldova. A colaborat cu autoritățile din România în perioada în care a fost la guvernare, și cred, personal, că o recomandă și traseul politic pe care l-a avut până acum și mi-a câștigat încrederea. Cred că va face și trebuie să facă o figură bună la alegerile din noiembrie din R. Moldova”, a completat acesta.
Aceeași idee o împărtășește și Andrei Nicolae, deputat PSD, care spune că „orice este mai bun decât Dodon”.
„Nu am urmărit evoluția politică din ultimele 10 luni din R. Moldova, dar cred că orice alternativă la Igor Dodon est binevenită, orice forță proeuropeană și orice este mai bun decât Igor Dodon”, a precizat Nicolae.
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova urmează să aibă loc pe data de 1 noiembrie 2020 și este al doilea scrutin când Președintele Republicii Moldova este ales prin vot direct de către cetățeni.
Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține mai mult de 50% din voturi se va organizează un al doilea tur.
