Dr. Radu Baltasiu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, afirmă că România s-a dezinteresat cu succes, în ultimii 30 de ani, de milioanele de români din afara granițelor.
Într-un articol de pe blogul său numit „Geopolitica absentă a Bucureștiului”, dr. Radu Baltasiu scrie că sunt situații în care România trebuie să servească, nu numai să se servească.
„Este cazul comunităților istorice, care constituie un halou extraordinar, aproape unic în Europa, România fiind înconjurată de o mare de consângeni, de câteva milioane de persoane, de a căror evoluție s-a dezinteresat cu succes în ultimii 30 de ani, fără a socoti comunismul”, se arată în articol.
Profesorul spune că, spre deosebire de alte state, societatea românească a fost izolată cu succes de problema identitară, România fiind „cel mai progresist stat din Europa, din acest punct de vedere”.
„Calea aceasta a fost încununată în ultimii doi ani, când, în câteva luni, Bucureștiul și-a lichidat instituțiile care se ocupau de comunitățile istorice, pe care oricum le finanța în bătaie de joc (din ICR, MAE, MPRP). În felul acesta, România a reușit să fie singurul stat care nu face politică națională în politica externă – nu îndrăznim să ne gândim la geopolitică”, a mai menționat Baltasiu.
Potrivit acestuia, situația din Ucraina a ajuns critică în privința ritmului și perspectivelor deznaționalizării comunității românești, singurul stat care mai ține în frâu Kievul fiind Ungaria.
„În siajul bătăliei acestora de a-și proteja conaționalii (de câteva ori mai puțini decât românii care sunt circa o jumătate de milion) ar putea să se ancoreze și comunitățile românești din Maramureș, Cernăuți, Herța/Storojineț și Cetatea Albă. Acestea au fost aduse la disperare de limbajul de lemn și de lipsa de acțiune a MAE și, în general a Bucureștiului. Este aici o veritabilă ramificație geopolitică, un prim element de posibilă colaborare „la firul ierbii”, la nivel comunitar, între români și Budapesta. Nu credem că va fi, însă, mai mult de-atât, având în vedere paradigma eurasianistă rusească în care lucrează Budapesta în Transilvania, și despre care inculții de la noi plătiți prea bine să ne apere au impresia că e „europeană” și „multikulti””, a mai subliniat dr. Radu Baltasiu.
În final, profesorul a precizat că aceeași situație este și în Timoc, unde românii din Bulgaria sunt în pragul extincției, cei din Serbia fiind continuu presați să se identifice ca vlahi și nu români, cei din Grecia nu au dreptul să existe ca minoritate națională, iar în Macedonia și Croația „se sting ultimii megleni, respectiv istro-români”.
„Acolo unde situația pare mai încurajatoare, în Albania, MAE își doarme unul dintre cele mai reconfortante somnuri, aromânii neavând școală, liturghie în limba română, partid, într-o țară care le recunoaște aceste drepturi”, a încheiat Baltasiu.
Continuarea materialului o găsești AICI.