Susținerea aderării Serbiei la UE trebuie să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga referitoare la drepturile minorităților, a subliniat deputatul Matei Dobrovie, prezent la audierile de miercuri a celor opt persoane propuse a fi numite ambasadori ai României în străinătate.
Comisiile reunite pentru politica externă şi Comisiile pentru comunităţile de români din afara ţării, de la Senat şi Camera Deputaţilor, i-au audiat pe posibilii ambasadori, este vorba despre Ştefan-Alexandru Tinca, propus ca ambasador în Republica Turcia; Radu-Cătălin Mardare – în Republica Libaneză; Silvia Davidoiu – în Republica Serbia; Gabriel-Cătălin Şopandă – propus în Ungaria şi Dan Petre – în Republica Argentina şi Republica Paraguay.
Deputatul PNL, Matei Dobrovie, a afirmat despre Serbia, țară care aplică un tratament discriminatoriu celor peste 300.000 de etnici români de pe teritoriul său, că a încălcat acest angajament chiar dacă a semnat în 2012 Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România și Republica Serbia privind minoritățile naționale.
În intervenția avută, deputatul de la București a subliniat că susținerea aderării Serbiei la UE trebuie să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, inclusiv cele referitoare la drepturile minorităților.
„Doamna Ambasador a afirmat că va aborda problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităților naţionale într-un dialog constant cu reprezentanții instituțiilor europene care au atribuții în monitorizarea standardelor și politicilor guvernului sârb: Delegația Comisiei Europene, Biroul Consiliului Europei, Biroul OSCE, cu sublinierea necesității respectării de către partea sârbă a obligațiilor asumate prin documentele bilaterale și internaționale semnate”, se arată într-un articol postat de Dobrovie pe Facebook.
De asemenea, potrivit acestuia, viitorul ambasador va explora posibilitățile de a sprijini tineri din comunitatea românească din Valea Timocului să opteze pentru profilul pedagogic de limba română pentru a asigura existența personalului calificat în predarea limbii și culturii române în sistemul de învățământ din regiune.
„După audiere, am înmânat doamnei Ambasador recomandările pe care le-am făcut către instituțiile de resort după prima delegaţie ca parlamentar, în Serbia, pe baza problemelor ridicate de etnicii români:
- Deblocarea Comisiei mixte interguvernamentale privind minoritățile, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei, propunerea României fiind un Secretar de Stat din Ministerul sârb al Administrației Publice și Autoguvernării Locale.
- Evaluarea aplicării Protocolului din 2012 – alocarea unui loc de deputat pentru reprezentantul minorității românești în Parlamentul sârb.
- Introducerea limbii române ca materie obligatorie în școlile din comunitățile cu un mare număr de români ( 4 ore/ săptămână, în loc de 2 ore).
- Organizarea de cursuri de limbă română în biserici.
- Organizarea de centre culturale în sediul Consulatului de la Zajcear și Vârșeț.
- Recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul țării, și în Serbia de Răsărit – permiterea construirii de biserici ortodoxe românești.
- Organizarea unui serviciu comun religios în limbile sârbă și română în comunitățile românești din Timoc, în colaborare cu Biserica Ortodoxă Sârbă.
- Stabilirea unor criterii lipsite de echivoc cu privire la acordarea cetățeniei române.
- Acordarea a 5-10 burse pentru etnicii români care vor să-și continue studiile de limba română în Serbia.
- Acordarea cetățeniei pe criteriu etnic pentru a face mai atractive limba și identitatea română.
- Acordarea a 2-3 burse pentru studii la Facultățile de Teologie din România, pentru a forma preoți care să slujească în Timoc.
- Dotarea școlilor generale românești cu calculatoare și mobilier pentru a le face atractive pentru părinți și copii.
- Colaborare științifică România–Serbia.
- Cumpărarea unei noi clădiri (securizate și mai mari) pentru Consulatul de la Zajcear, în care să funcționeze și un centru cultural.
- Retransmiterea semnalului Radio-televiziunii Voivodina (RTV) în Serbia de Răsărit și lobby pe lângă statul sârb pentru înființarea unui departament de limba româna în RTS (Radio Televiziunea Serbia), după modelul Radio România Actualități.
- Trimiterea unor echipe ale TVR pentru realizarea de reportaje, atât în Voivodina, cât și în Timoc.
- Înființarea de grădinițe cu predare în limba română în Timoc.
- Trimiterea de experți români pentru a oferi consiliere în domeniul accesării fondurilor europene pentru etnicii români din Serbia.
- Angajarea unui dialog cu partenerii sârbi pe tema retrocedării bunurilor comunității românești din Serbia”, mai spune Matei Dobrovie.
