În Serbia a început sâmbătă recensământul populației, înregistrare statistică ce va dura 15 zile. Rezultatele recensământului sunt importante nu numai pentru Belgrad, ci și pentru România, deoarece în Serbia există o minoritatea românească importantă. Prezent la deschiderea Forumului Românilor de Pretutindeni, care s-a desfășurat în perioada 30 septembrie – 1 octombrie la București, ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat că România este foarte atentă la recensămintele care se organizează în Serbia, Bulgaria sau Ungaria, pentru că aceste țări au comunități românești mari. Potrivit declarațiilor ministrului Baconschi, Bucureștiul nu admite ca un guvern străin să aplice măsuri de descurajare a identității românești. Pentru a afla mai multe despre românii din Serbia, am stat de vorbă cu Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru cultură a Românilor-Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, prezent și el la Forum, eveniment organizat de Camera Deputaților și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).
R: Ce așteptări aveți de la recensământul demarat recent în Serbia?
Zavișa Jurj: Timp de zece ani de zile, am desfășurat o campanie care includea și acțiuni legate de recensământ. Prin urmare, cred că situația românilor din Serbia s-a schimbat în bine, în sensul că, pentru prima dată în istorie, suntem mai organizați, există activități ale organizațiilor neguvernamentale, iar un partid politic înființat în 2004 a avut un început chiar bun la ultimele alegeri. Așa că tind să cred că membrii comunității noastre se vor identifica drept români. Cu toate acestea, din păcate, după cum bine știți, în limba sârbă “român” se traduce “vlah”, iar oamenii sunt obișnuiți să-și spună și vlahi. În ultimele câteva luni, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, am realizat o campanie axată pe ambele denumiri: vlah și român, deoarece, în momentul de față, este ireal să facem schimbări pentru a ajunge la un număr mare al celor care se declară români. La recensământul din 2002, din zona Timocului, la Sud de Dunăre, dintr-o populație care trăiește în 154 de sate în totalitate românești și 48 de localități mixte, 40.000 s-au declarat vlahi și 4.000 români. Calcule matematice simple ne arată că, în prezent, se poate ajunge la un număr de aproximativ 300.000 de români. Așteptăm ca, în urma acestui recensământ, să se dubleze atât numărul românilor, cât și al vlahilor. Pentru noi, este important ca oamenii să nu se declare sârbi.
R: Ce anume a presupus această campanie de informare a românilor din zona dumneavoastră?
Zavișa Jurj: Vrem ca, prin toate convorbirile pe care le avem cu statul și pe care Serbia le are cu țara-mamă, România, cu instituțiile europene, să se știe că aici (în Serbia – n.red) există o minoritate românească și că “vlah” este un termen istoric. Am avut mai multe evenimente, discursuri ținute la tribune oficiale, am împărțit fluturași, afișe, am realizat un spot video în care apar copii care spun: „Eu sunt român!”, sau copii care spun: “Și eu, și eu sunt român!”.
R: Unde ați difuzat acest spot video?
Zavișa Jurj: Din păcate, în Serbia, unde trăim noi, nu există un post de televiziune atât de puternic, dar în orașe există mai multe televiziuni locale mici și am apelat la șapte astfel de posturi, cum ar fi cel din Bor, Kladovo, Kucevo sau Petrovac. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, am organizat evenimente mari în cinci orașe, printre care Bolevac, Negotin sau Kladovo, constând în festivaluri cu sute de participanți și spectatori.
R: La aceste evenimente vin și sârbi?
Zavișa Jurj: Da. Chiar recent am avut la Bor Festivalul de Cultură Românească “Serbia – 2011”, care a fost difuzat de televiziunea locală și la care am avut și spectatori sârbi. Pot să vă spun că toți profesorii de la Școala de Muzică, majoritatea sârbi, au fost impresionați de concertul susținut de Orchestra Națională Radio a Societății Române de Radiodifuziune. Repet, nu sunt mulțumit de situația în care se află românii din Serbia, dar dacă facem o comparație între anii 2002 și 2011, constatăm că în prezent este mai bine. Sigur că depinde foarte mult de noi și de acțiunile pe care le va întreprinde țara-mamă în relația cu Serbia. Am înțeles că putem conta pe o vizită oficială a președintelui Traian Băsescu în Timoc, care ar putea avea loc la sfârșitul acestui an. Este foarte important pentru noi, deoarece, pentru prima dată în istorie, Guvernul și oficialii de la București trimit spre Belgrad semnale clare că Serbia nu va fi acceptată în Uniunea Europeană dacă autoritățile sârbe nu vor respecta drepturile minorității române. Sperăm să avem un viitor mai bun.
R: Cred că sunteți la curent cu problemele comunității românești din Ucraina, care este divizată între români și moldoveni, și că aceștia din urmă nu au o părere tocmai bună despre tot ce înseamnă identitate românească. Există această problemă și în rândul minorității românești din Serbia? Cum consideră vlahii România?
Zavișa Jurj: Românii din Serbia – țară care a făcut parte din fosta Iugoslavie, destul de puternică, poate cea mai bogată și mai puternică din Balcani – nu au avut ocazia să cunoască România, Bucureștiul sau oameni din istoria și cultura românească. Prin DRP, am lansat proiectul “Descoperă România”, pentru 150 de români din Serbia, dintre care aproape două treimi au venit pentru prima dată în România și 90% au vizitat prima prima dată Bucureștiul. Nu le-a venit să creadă ce au văzut în România, în capitala țării. Cred că dacă i-am fi legat la ochi când i-am dus să viziteze Palatul Parlamentului, ar fi spus că sunt undeva în Occident, la Londra sau Paris. Ei nu cunosc România, pentru că nu au avut de unde să afle informații despre ea. În presa din Serbia nu există nimic care să facă referire la România. Există reportaje despre toate statele, în timp ce despre România nu scrie nimeni nimic. Un singur anunț a făcut referire la România, când s-a scris despre Forumul Românilor de Pretutindeni, despre care s-a menționat că “are loc în a doua cea mai mare clădire din lume” – Palatul Parlamentului. Pot spune că acesta a fost un text pozitiv. În rest, tot ce auzim despre români și despre România sunt informații din sport.
R: Tinerii români din Serbia vor să vină la studii în România? Care este numărul celor care aleg să-și continue studiile aici și ce fac după terminarea lor, se întorc în Serbia?
Zavișa Jurj: Dintre tinerii care studiază în România, cei mai mulți rămân aici sau pleacă în alte state, însă o bună parte se întorc acasă. În funcție de numărul de locuri pe care ni-l oferă Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, număr care în ultimii zece ani a rămas neschimbat, trimitem la studii în România aproximativ 50 de tineri pe an. Anul acesta, am reușit să înființăm Asociația Studenților Timoceni din Craiova, și avem câțiva tineri la Timișoara și București cu care suntem în negocieri privind înființarea unor filiale ale acestei asociații. Avem tineri care participă la tabere organizate la mare prin diferite programe ale Bucureștiului, copii cărora nu le vine să creadă ce le este dat să vadă în România. Mă refer aici la tradiții, folclor, chiar și muzică pop. Lucrurile se schimbă în bine, însă, din păcate, deși comunitatea românească din Serbia este foarte mare, nu prea are legături cu cei din țară.
R: Există în comunitatea dumneavoastră persoane care și-ar dori să obțină cetățenia română?
Zavișa Jurj: Deși nu am făcut niciodată parte din statul român, avem oameni care vor să devină cetățeni ai României. Sunt depuse câteva zeci de astfel de cereri și vom face o listă cu câteva sute de cereri de dobândire a cetățeniei române. Eu, personal, voi depune o asemenea cerere și nu mă gândesc că pot să folosesc cetățenia română pentru a munci în străinătate, ci vreau să fiu român cu acte în regulă.
Interviu realizat de Sergiu Dan
Sursa: Agenţia de presă RADOR
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
