Sala cu Orgă din Chișinău, în parteneriat cu Centrul Cultural German Akzente și Goethe-Institut București, sărbătoresc 250 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven, prin transmiterea online a trei concerte în perioada 10-13 decembrie.
Începând din 10 decembrie, Orchestra Națională de Cameră, prim-dirijor Cristian Florea și solista Maria Florea din Spania (vioară), au prezentat două capodopere beethoveniene: concertul de vioară, op.61 și simfonia nr.7, op.92. Concertul a fost organizat cu susținerea Radio Moldova Muzical, potrivit Moldpres.md.
Pe 12 și 13 decembrie, la ora 18,00, Sala cu Orgă, în parteneriat cu Centrul Cultural German „Akzente Chișinău” și Goethe-Institut București Goethe-Institut București îl vor celebra pe „Titanul din Bonn” prin prezentarea în premieră la Chișinău a Integralei sonatelor pentru violoncel și pian, în interpretarea a doi cunoscuți muzicieni: Cristian Florea (România-Germania) – violoncel și Mihai Ungureanu (România) – pian.
„Beethoven este considerat un mare inovator și deschizător de drumuri în muzică. La începutul secolului al XIX-lea, Beethoven a fost unul dintre primii compozitori care a încercat şi a reușit să dezvăluie calitățile expresive și tehnice ale violoncelului, atât în lucrările sale simfonice și mai ales în muzica sa camerală. În cele cinci sonate pentru violoncel scrise în peste două decenii, Beethoven a arătat potențialul violoncelului. Plecând de aici, viitorii compozitori l-au așezat în rândul instrumentelor vedetă”, a subliniat Silvia Tănase, directorul adjunct al instituției, pentru sursa citată.
Programul din 12 decembrie include: Sonata nr. 1 în Fa major, op. 5, nr. 1, Sonata nr. 4 în Do major, op. 102, nr. 1 și Sonata nr. 5 în Re major, op. 102, nr. 2, iar cel din 13 decembrie – Sonata nr. 2 în Sol minor, op. 5, nr. 2 și Sonata nr. 3 în La major, op. 69.
Ludwig van Beethoven (născut la 16 decembrie 1770, la Bonn, Germania, decedat la 26 martie 1827 la Viena, Imperiul Austriac), a fost un compozitor german recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care nouă simfonii (a 3-a, „Eroica”, a 5-a, a Destinului, a 6-a, Pastorala, a 9-a, cu finalul „Odă bucuriei” pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene).
De asemenea, compozitorul a scris cinci concerte pentru pian și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, „Missa solemnis”, sonate pentru pian (printre care a 8-a, „Patetica” a 14-a, „Sonata Lunii”, a 23-a – „Appassionata”), sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută – Sonata „Kreutzer”, 16 cvartete pentru coarde, Opera „Fidelio”).
