Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, crede că şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, Gheorghe Mihai, a fost demis la comanda Moscovei, relatează Publika TV.
Liberalul declară pentru ARENA că, „ce s-a întâmplat în cadrul şedinţei Parlamentului de joi, înseamnă că Filat a făcut-o la comanda Moscovei, pentru că a apărut dosarul lui Eduard Baghirov”. „Şi este straniu că jurnalistul rus va fi cercetat în stare de arest la domiciliu”, spune Mihai Ghimpu.
Liderul PL susţine că a ajuns la un acord cu PLDM să-l lase în pace pe directorul SIS, cel puţin, până în luna noiembrie, când la Chişinău va avea loc o conferinţă internaţională cu participarea Serviciilor de Informaţii şi Securitate din sud-estul Europei.
Filat, însă, ar fi uitat de înţelegere şi la şedinţa Legislativului de joi, a cerut demiterea a trei funcţionari, pintre care directorul SIS.
Mai mult, Mihai Ghimpu spune că ţinta premierului Vlad Filat este Partidul Democrat şi s-a arătat sceptic în ceea ce priveşte viitorul AIE. „Noi trebuie să acţionăm toţi trei – PL, PD şi PLDM, nu doar Filat. Ţinţa premierului este să compromită PD-ul, dar şi democraţia Republicii Moldova”, a conchis liberalul.
După ce, joi, în Parlament, propunerea premierului Vlad Filat de a-l demite pe şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost votată de deputaţii comunişti şi liberal-democraţi, liderul PLDM spunea că se aşteaptă să fie atacat prin diverse metode. Şeful SIS, Gheorghe Mihai, fusese numit în fruntea SIS la propunerea Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, partener al liberal-democraţilor în Alianţa pentru Integrare Europeană.
În afară de demiterea şefului SIS, Vlad Filat a cerut joi în Parlament şi demiterea preşedintelui Consiliului Naţional al Pieţelor Financiare, Mihail Cibotaru, şi a procurorului general, Valeriu Zubco. Ultimii doi fuseseră susţinuţi pentru aceste funcţii de Partidul Democrat al preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. Demiterea celor trei persoane a fost cerută de premierul Vlad Filat după prezentarea unui raport privind „atacuri de tip raider” (favorizarea înstrăinării frauduloase a unor importante pachete de acţiuni) asupra băncilor Republicii Moldova.
A fost pentru prima dată după intrarea comuniştilor în opoziţie, în urmă cu mai bine de doi ani, când partidul condus de Vladimir Voronin a făcut front comun în Parlament cu liberal-democraţii premierului Filat, în detrimentul celorlalte două partide din coaliţia de guvernare – liberalii lui Mihai Ghimpu şi democraţii lui Marian Lupu.
Demiterea procurorului general şi a şefului SIS au fost printre condiţiile puse de Partidul Comuniştilor pentru a începe discuţiile cu Alianţa pentru Integrare Europeană în vederea găsirii unei soluţii pentru alegerea preşedintelui ţării şi deblocarea crizei instituţionale ce dăunează ţării de mai bine de doi ani. Presa de la Chişinău vorbeşte de mai mult timp de constituirea unei coaliţii între comunişti şi liberal-democraţi, care ar avea în Parlament o majoritate mult mai solidă decât cea a actualei alianţe de guvernare şi ar permite votarea preşedintelui ţării sau modificarea Constituţiei.
PLDM are 32 de mandate, iar PCRM 42 de mandate, în timp ce actuala coaliţie de trei partide din AIE dispune de 59 de mandate, cu două mai puţin decât majoritatea necesară alegerii preşedintelui.
Foto: ARENA
