De Ziua Culturii Naționale, Romfilatelia, instituția care emite timbrele poștale românești, introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871, potrivit unui comunicat de presă.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
Instituția precizează că, în urmă cu 150 de ani, Bucovina se afla sub stăpânirea Austro-Ungariei, fiind anexată în anul 1775.
Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, în anul 1870, studenții români reuniți la Viena au decis să transforme evenimentul într-o mare serbare națională. Izbucnirea războiului franco-prusac, la care s-au alăturat măsurile represive dispuse de autoritățile austro-ungare, a determinat amânarea serbării pentru anul următor.
Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni a fost organizată, în principal, de Mihai Eminescu și Ioan Slavici.
În data de 15 august 1871, dimineața, peste 3.000 de români de pretutindeni au participat la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Putna. În seara precedentă, serbarea fusese deschisă cu 21 de salve de tun, trase de pe culmile dealurilor din apropiere, urmate de o slujbă religioasă.
După Sfânta Liturghie, A.D. Xenopol a ținut o prelegere despre Sfântul Ștefan cel Mare, ca exponent al întregului spațiu românesc.
După-amiaza, vioara tânărului Ciprian Porumbescu, în vârstă de numai 17 ani, a emoționat cu acordurile ei întreaga adunare. Îmbrățișându-și tatăl, Ciprian Porumbescu rostește cuvintele, devenite celebre: „Tată, am cântat Daciei întregi”.
Printre darurile aduse de participanți și sfințite în cadrul unei slujbe s-a aflat și o urnă omagială de argint, care conținea pământ adus din toate provinciile românești. Depusă pe mormântul lui Ștefan cel Mare, urna a fost însoțită de ruga: „Așa cum s-a unit acest pământ aici, mijlocește Dumnezeule să se unească și locurile de unde el s-a luat!”.
Pe urnă este înscrisă o dedicație care definește un portret al marelui voievod: „Eroului, învingătoriului, aperatoriului esistinției române, scutului creștinătății, lui Ștefanu celu Mare, Junimea Română Academică, MDCCCLXX!”.