Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal și reprezentant al Mișcării Politice Unirea, a venit cu o replică pentru analistul Cristian Hrițuc, care a declarat că președintele Maia Sandu „va ajunge în blocaj” în ceea ce privește alegerile anticipate, iar „dacă va persista în decizia ei de a nu desemna un premier al unei majorități, va încălca Constituția R. Moldova”.
Potrivit liderului PL, fluturarea unei foi și specularea unui nume, încă nu înseamnă o majoritate parlamentară. „Au semnat Dodon cu Șor vreun acord de coaliție? Nu există nicio încălcare a Constituției din partea Președinției. O majoritate parlamentară nu se formează printr-o declarație cu 5 paragrafe de text, 54 de semnături făcute pe genunchi, pe coridoare sau la WC, în Parlament”, a adăugat Dorin Chirtoacă.
Totodată politicianul a explicat ce presupune, conform legii, formarea unei majorități parlamentare:
„1. Decizii statutare ale partidelor PSRM si PPȘOR privind formarea unei alianțe (Consiliile partidelor care trebuie convocate și din teritoriu, care trebuie să aibă ședințe, ședințele trebuie să aibă cvorum, la ședințe trebuie luate hotărâri prin vot, consemnate în procese verbale, precedate de dezbateri etc).
2. Negocierea acordului de coaliție pentru asumarea guvernării între partide și acceptarea condițiilor negociate de către fiecare partid în parte.
3. Cooptarea deputaților neafiliați, negocierea și cu ei a acordului de alianță.
4. Repartizarea portofoliilor în guvern și negocierea candidaturilor pentru prim-ministru și ministere.
5.Semnarea de către președinții de partide Dodon și Șor, a acordului de coaliție pe baza deciziilor statutare de partid.
6. Înregistrarea majorității pe baza acordului în Parlament și prezentarea majorității parlamentare formate celorlalți membri ai Parlamentului care, devin astfel, opoziția.
7. Prezentarea publică a candidatului majorității la funcția de prim-ministru, pentru a asigura dezbaterea publică a candidaturii, a capacitaților sale, a integrității, a viziunii etc.
8. Propunerea candidaturii pentru funcția de prim-ministru cu prezentarea persoanei și a setului de acte enumerat mai sus, la Președinție, în cadrul consultărilor cu fracțiunile parlamentare ale președintelui.
9.Verificarea de către Președinție a respectării condițiilor și procedurilor menționate mai sus de către cei care se prezintă drept majoritate parlamentară.
10. Verificarea integrității candidatului de către președinte înaintea desemnării sale (decizia Curții Constituționale din 22 aprilie 2013) și desemnarea acestuia prin decret sau refuzul de a desemna persoana cu prezentarea publică a motivelor legale și constituționale”, a punctat Chirtoacă.
Astfel, sursa a menționat că nici o etapă din cele enumerate mai sus nu au fost respectate, cu excepția punctului 8, care presupune prezentarea candidaturii la funcția de premier, dar și acest lucru s-ar fi făcut parțial. „Persoana lipsește din R. Moldova și ne vorbește doar la telefon prin intermediul presei, neștiind exact cine o susține și cine nu. Astfel, declarația celor 54 de deputați este viciată si nu prezintă nicio valoare, dacă nu are la bază deciziile și etapele de la punctele 1-7. Curtea Constituțională nu are niciun motiv să anuleze decretul cu privire la înaintarea repetată a Nataliei Gavrilița”, consideră liderul PL.
Acesta a mai remarcat că invocarea de către socialiști a deciziilor Curții din 29 decembrie 2015 și din 6 august 2020 – dreptul la înaintarea propriului candidat pe baza existenței „majorității parlamentare” – nu va putea fi făcută, tocmai pentru că anume ei, PSRM și restul, nu și-au făcut temele.
„Or punctele 1-10 prezentate mai sus, nu sunt luate din pod, dar sunt prevăzute de Constituție și legislația cu privire la partidele politice, regulamentul Parlamentului, în jurisprudența Curții Constituționale etc. Nu poți trece peste ele și să le acoperi cu o foaie A4. Prin urmare, Curtea va conchide, că în lipsa unei coaliții de guvernare, asumată prin acord de coaliție între partide, această majoritate parlamentară este o luare la mișto a regulilor democrației parlamentare – un fake. Rămâne ca aceste argumente sa fie invocate de către reprezentanții Președinției, când vor merge la Curte. Trebuie spus însă, că și in cazul în care mafia își făcea măcar formal, temele, conform punctelor 1-7, mai rămâne argumentul cu statul capturat și Declarația Parlamentului din 2019, în acest sens, ceea ce permite respingerea atât a candidaturii lor, cât și a „majorității” în sine”, a conchis Dorin Chirtoacă.
Amintim că joi, 11 februarie 2021, Parlamentul de la Chișinău nu a oferit vot de încredere Nataliei Gavrilița, candidat propus pentru funcția de prim-ministru al R. Moldova de președintele Maia Sandu.
Tot joi, Igor Dodon, liderul PSRM, a venit cu propria propunere de premier al R. Moldova. La scurt timp după acest anunț, s-a încropit o alianță din 54 de deputați PSRM și din Platforma „Pentru Moldova”, care și-a anunțat susținerea pentru Mariana Durleșteanu, candidatul propus de Dodon.
Cu toate acestea, președintele Maia Sandu a înaintat din nou candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de premier al R. Moldova. Ulterior, socialiștii lui Dodon au acuzat-o pe Maia Sandu de tentativă de uzurpare a puterii de stat și au contestat decretul respectiv la Curtea Constituțională.
Cristian Hrițuc, analist politic de la București, a menționat cu referire la aceste evenimente că Înalta Curte va da câștig de cauză PSRM, deoarece „atât timp cât există o prevedere constituțională și o decizie, că Președintele trebuie să țină cont de propunerea unei majorități parlamentare atunci când face o desemnare, Maia Sandu nu va putea face alt pas”.
