Joi, 1 aprilie, se împlinesc 70 de ani de la cel de-al treilea val de deportări în masă operate de autoritățile comuniste în perioada sovietică. Operațiunea „Sever”, tradusă ca „Nord”, a vizat în primul rând minoritățile religioase, notează Radio Chișinău.
Acțiunea a început la 1 aprilie 1951, la ora 04,00 dimineața și s-a încheiat la 22,00, în seara aceleiași zile. Au fost arestate și deportate în Siberia aproape 3.000 de persoane, între care 842 de copii.
În timpul perioadei sovietice, în Siberia și Kazahstanul de Nord au fost deportate aproximativ 60.000 de persoane. Datele neoficiale arată însă că această cifră ar fi mai mare.
Operațiunea „Nord” reprezintă ultimul, cel de-al treilea, val de deportare în masă a populație din teritoriile noi ocupate de către Uniunea Sovietică, care viza în special membrii Organizației Martorii lui Iehova și familiile acestora. Operațiunea s-a numit conspirativ „SEVER”/Nord și a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al URSS nr.667-339cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor Organizației Martorii lui Iehova și membrilor familiilor acestora, în total 5917 persoane”.
În luna aprilie 1951, alături de Martorii lui Iehova din Moldova, au mai fost deportați în regiunile Tomsk și Irkutsk 3.035 familii din Ucraina, 1.008 familii din RSS Bielorusă, 757 persoane din Republicile Baltice.
Un raport al Ministerului de Interne al URSS din 1956 arată că în regiunile Tomsk, Krasnoiarsk și Irkutsk din Siberia că au fost deportați 7.449 membri ai Martorilor lui Iehova din Basarabia, Bucovina de Nord, Galiția, Volânia, Belarusul de Vest și Țările Baltice.
Cea mai gravă „crimă” a Martorilor lui Iehova din Basarabia, care au fost deportați, în opinia conducerii Ministerul Securității al RSSM, era tendința lor „de a organiza o muncă dușmănoasă în scopul menținerii prin intermediul bisericii [lor] a influenții românești asupra populației religioase și educării unei atitudini negatice față de orânduirea sovietică”.