Copreședintele AUR, Claudiu Târziu, a participat la evenimentele de comemorare a celor peste 3.000 de martiri români masacrați de sovietici la Fântâna Albă din nordul Bucovinei.
Parlamentarul a depus o coroană de flori la monumentul-clopotniță ridicat în pădurea de la Fântâna Albă în memoria românilor uciși mișelește la 1 aprilie 1941.
„Ne aflăm într-un loc de jertfă. Fântâna Albă este un adevărat Katyn românesc. Aici a avut unul dintre cele mai negre episoade ale istoriei noastre naționale. Cei 3000 de români uciși aici de grănicerii sovietici în urmă cu 80 de ani nu au avut nicio vină decât cea de a fi fost români și de a fi dorit să se repatrieze dincolo de granița dictată de Hitler și Stalin. Au fost masacrați pentru că și-au mărturisit crezul național, identitatea și dragostea față de Țara-Mamă. Ei sunt eroi și martiri, deopotrivă. Martiri ai Bisericii și eroii ai Neamului. Pomenindu-i astăzi și de fiecare dată, nu înseamnă că le facem lor vreo cinste, ci căutăm o sursă de putere în exemplul lor de curaj, în demnitatea lor, în coloana lor vertebrală”, a declarat senatorul Claudiu Târziu.
Prezent în regiunea Cernăuți, acesta a avut întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din nordul Bucovinei, abordând aspecte de actualitate ale problematicii identitare, culturale și educaționale.
Întâi aprilie este Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când peste 3.000 de români din 16 sate de pe valea Siretului au încercat să se refugieze în interiorul României din partea de nord a Bucovinei, ocupată de URSS și încorporată Ucrainei, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă. Tragicul episod din istoria națională este numit și „Katyn-ul românesc”.