Înfrăţirile dintre localităţile din Republica Moldova şi România deschid noi orizonturi spre cunoaştere, comunicare și dezvoltare, crede expertul în administraţie publică locală, Nadejda Darie, care a fost timp de 22 de ani primarul satului Zberoaia, Nisporeni.
Din 2010, odată cu crearea Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), s-a intensificat şi procesul de înfrăţire între localităţile din Republica Moldova şi România, susţine experta într-un articol postat pe site-ul www.calm.md, citat de Radiochişinău.
Primii care puneau bazele unei modalităţi sigure de apropiere a oamenilor din comunităţile lor au fost preşedintele CALM Tatiana Badan şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) Emil Drăghici.
„Aceste deziderate s-au materializat în foarte multe localităţi în schimburi culturale, educaţionale şi investiţionale. Relaţia specială pe care o are CALM-ul cu ACoR a făcut posibilă deplasarea a sute de primari şi reprezentanţi ai APL în România, dar şi a motivat colegii noştri din dreapta Prutului să vină în Republica Moldova. În afară de faptul că toate aceste înfrăţiri emană energie pozitivă, ele stimulează şi capacităţile de accesare a fondurilor europene prin proiecte comune”, a declarat Nadejda Darie, care aminteşte că pe parcursul anilor s-au înfrăţit judeţe cu raioane, comune cu sate şi comune, oraşe cu oraşe.
Deocamdată nu se cunoaşte numărul exact al localităţilor înfrăţite din România şi Republica Moldova. Într-un răspuns oferit în anul centenarului Unirii de Ministerul Afacerilor Externe deputatului PMP Constantin Codreanu, avizul MAE pentru înfrăţirea localităţilor de pe ambele maluri ale Prutului s-a solicitat pentru peste 500 de acorduri.
Una dintre cele mai recente înfrăţiri despre care s-a anunţat în mod public a fost cea a municipiilor Iaşi şi Cahul realizată pe 27 martie 2021. Potrivit datelor CALM, campioni la înfrăţiri şi atragere de fonduri sunt raioanele Ialoveni, Ungheni, Străşeni şi altele. Oraşul Cimişlia s-a înfrăţit cu şapte localităţi din România.
