Atacurile agresive ale Rusiei, dar și schimbările climatice, sunt printre principalele subiecte care vor fi discutate la viitor summit al NATO, primul cu participarea preşedintelui american Joe Biden, de pe 14 iunie, la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles, a anunţat joi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.
„Aceasta este o oportunitate unică de a consolida NATO ca întruchipare durabilă a legăturii dintre Europa şi America de Nord”, a spus el, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Stoltenberg a subliniat că Joe Biden, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri euro-atlantici vor lua „decizii cu privire la agenda NATO 2030 pentru a face faţă provocărilor de astăzi şi de mâine”.
Astfel, cei 30 de lideri aliaţi vor aborda „acţiunile agresive ale Rusiei, ameninţarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente şi perturbatoare, impactul asupra securităţii schimbărilor climatice şi ascensiunea Chinei”, a mai arătat secretarul general.
Summitul din luna iunie, primul după o pauză de aproape doi ani şi întâiul după trei reuniuni la nivel înalt cu Donald Trump în calitate de preşedinte al SUA, va fi totodată şi prima întâlnire în persoană între noul preşedinte american Joe Biden şi toţi ceilalţi lideri euro-atlantice, prefigurându-se şi o reuniune cu liderii Uniunii Europene pentru a marca, din nou, revitalizarea relaţiei transatlantice.
Liderul de la Casa Albă a afirmat deja în repetate rânduri angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO şi pentru alianţa transatlantică, subliniind că aceasta este cea mai importantă relaţie strategică pentru Washington, în vreme ce şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, şi şeful Pentagonului, Lloyd Austin, au transmis mesaje similare în reuniunile lor cu omologii aliaţi.
De asemenea, având în vedere alegerile din Germania din luna septembrie, summitul ar putea fi ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la putere din 2005.
Mai mult, summitul va avea loc imediat după reuniunea liderilor G7 din 12-13 iunie, găzduită de prim-ministrul britanic Boris Johnson, a cărui ţară asigura preşedinţia formatului care reuneşte cele mai puternice economii occidentale şi democratice.
În ce priveşte deciziile de fond, este de aşteptat ca secretarul general Jens Stoltenberg să primească mandat din partea liderilor ţărilor aliate să conducă procesul de reflecţie NATO 2030 către edificarea unui nou Concept Strategic care să fie adoptat la summitul din 2022.
Ca parte a procesului NATO 2030 care ar urma să fie finalizat la summit printr-o serie de decizii, Jens Stoltenberg le-a prezentat aliaţilor în luna februarie o propunere de creştere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră, SUA şi România numărându-se printre statele susţin consolidarea măsurilor de descurajare şi apărare.
De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat în luna martie cu preşedintele Klaus Iohannis despre „importanţa vitală a securităţii din regiunea Mării Negre pentru NATO”.
