Mișcarea Politică Unirea de la Chișinău a venit cu o reacție după ce marți, Maia Sandu, președintele R. Moldova, a declarat „că acum 31 de ani, deputații Parlamentului Independenței adoptau Tricolorul cu stemă ca noul drapel al țării noastre”.
Astfel, grupul politic a contrazis spusele șefului statului subliniind că „pe 27 aprilie 1990, deasupra clădirii Parlamentului de la Chișinău, actuală Președinție, a fost arborat tricolorul românesc, în culorile albastru, galben și roșu, fără stemă”. „Anume așa a rămas întipărit acel eveniment unic, în memoria tuturor”, a adăugat sursa.
Totodată, Mișcarea Politică Unirea a reamintit că stema de stat a R. Moldova a fost adoptată ulterior, abia pe 3 noiembrie 1990, fiind aplicată pe fâșia galbenă a drapelului. „Prin urmare – din 27 aprilie 1990 și până la 3 noiembrie – drapelul de stat al RM a fost identic celui al României, tricolorul fără stemă. La fel și imnul de stat, primul imn al RM – din 27 august 1991, până pe 07 iunie 1994 – a fost „Deșteaptă-te române!”, identic celui al României”, se mai arată în reacție.
Potrivit sursei, aceste decizii istorice au fost promovate și obținute de Frontul Popular, tocmai pentru că drapelul, suveranitatea, stema, imnul, independența R. Moldova, însemnau ruperea de URSS și pași spre unirea cu România.
„Din respect pentru acel moment istoric, ar fi fost cuvenit să fie prezentată o fotografie originală, cu acel drapel din 27 aprilie 1990, de pe actuala clădire a Președinției, unde a fost arborat (atunci acolo fiind Parlamentul RM), nu o poză cu drapelul din fața Guvernului, instalat pe 27 aprilie 2010, inclusiv pentru a umbri și distorsiona semnificația evenimentului din 1990. Înțelegem că din punct de vedere juridic, mesajul președintei Maia Sandu, poate pretinde la o anumită acoperire (având în vedere cele scrise în hotărârea din 1990, când RM încă făcea parte din URSS…). În același timp însă, strict juridic, Parlamentul Independenței, se numea, de fapt, Sovietul Suprem al RSSM, or aici, în mesaj, a fost preferat accentul național, nu „rigoarea juridică sovietică”. Prin urmare, contează cum sunt puse accentele, care trebuie puse corect și în acord cu realitatea istorică. Tot ce-i românesc, nu piere!”, a mai subliniat Mișcarea Politică Unirea.
