„Suntem singurul popor din Europa care mai simte consecințele pactului Ribbentrop-Molotov”. Declarația a fost făcută de senatorul Claudiu Târziu, copreședintele Alianței pentru Unirea Românilor, care a subliniat că formațiunea pe care o conduce își dorește unirea R. Moldova cu România.
Potrivit lui Claudiu Târziu, AUR are planuri mari pentru România și pentru românitate, nu doar pentru R. Moldova.
„Republica Moldova face parte din viziunea noastră mai largă asupra a ceea ce avem de făcut pentru a repara nedreptățile istoriei și pentru a înfăptui idealurile noastre naționale care așteaptă de prea mult timp să fie slujite de oamenii politici și nu s-a întâmplat până la apariția AUR”, a punctat copreședintele formațiunii.
Totodată, sursa a menționat că obiectivul AUR în ceea ce privește R. Moldova este unirea cu România, care va fi posibilă prin voința celor două părți ale poporului român.
„Se poate prin voința celor două părți ale poporului român – partea de dincoace de Prut și partea de dincolo de Prut, voință manifestată prin trimiterea în Parlament într-o proporție majoritară a unor parlamentari unioniști. La Chișinău și la București”, a mai menționat copreședintele AUR.
Mai mult, Claudiu Târziu a mărturisit că dezideratul unirii Basarabiei cu România este moștenit de la bunica sa. „Bunica mea s-a născut în Soroca, Basarabia, fiind crescută acolo pentru că tatăl ei, ofițer de carieră, se afla în misiune militară acolo și prin naștere a luat o amprentă naturală a locului pe care a transmis-o până la mine. A transmis o dragoste pentru acea parte de țară care a fost înstrăinată în mod abuziv de către două regimuri criminale. Noi suntem singurul popor din Europa care mai simte până astăzi consecințele pactului Ribbentrop-Molotov”, a punctat copreședintele AUR în cadrul unei emisiuni tv.
Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939, dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale, problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană.
Convorbirile au dus la următorul rezultat, o înțelegere expansionistă secretă. Articolul 3 al protocolului stipula: „Referitor la Europa de sud-est, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste regiuni”.
Formularea ambiguă a articolului (prin expresia „aceste regiuni”) lasă să se înțeleagă că Germania își exprimă totalul dezinteres politic pentru întreg sud-estul Europei, formulare care a fost intenționată, după cum va arăta la 24 iunie 1940 Ribbentrop.