Românii din Valea Timocului îşi pun mari speranţe că situaţia se va schimba după vizita preşedintelui Traian Băsescu în zonă ( miercuri, 2 noiembrie ). Într-un interviu pentru RFI, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Duşan Pârvulovic, spune că o schimbare se simte deja. Presa de la Belgrad vorbeşte, în premieră, despre „românii din Timoc” şi nu îi numeşte „vlahi”, explică el. Duşan Pârvulovic mai vorbeşte şi despre problemele comunităţii de români din valea Timocului: „nu avem şcoli, nu avem presă şi alte drepturi„.
Duşan Pârvulovic: „Avem aşteptări foarte mari. Putem să spunem că este o vizită istorică în zona Serbiei de Nord-Est, pentru că nu este numai Valea Timocului, ci mai multe zone unde locuiesc români.
Este o zonă foarte mare cu 18 comunităţi unde sunt cinci judeţe cu 154 de localităţi curate româneşti cu peste 350 de mii de români. Nişte rezultate au apărut înainte ca domnul preşedinte să ajungă în Serbia.
Comunicatul de presă al Preşedinţiei a dat foarte mari rezultate. Luni, în toată presa sârbă se scria despre vizita preşedintelui Băsescu la românii din Timoc. Este pentru prima dată când vedem în presa sârbă că vorbeşte cineva despre românii din Timoc şi nu despre vlahi.”
Rep: Cine sunt românii din Timoc şi cam ce număr au ei în această regiune?
Duşan Pârvulovic: „Toţi românii vorbesc limba arhaică română aşa cum se vorbeşte acasă. Din păcate aici nu sunt şcoli în limba maternă unde să se poată învăţa gramatica şi vorbirea literară. Vorbesc aşa cum vorbesc şi eu acum.
Eu nu am fost la şcoală în România, vorbesc cum am învăţat de la părinţii mei. Există şi români care au terminat şcoli în România, conduc nişte organizaţii din Timoc, ei vorbesc şi limba literară. Din păcate, noi avem un popor cu două minorităţi în Serbia.
În provincia Voivodina este un grup mai mic de români – un grup care are toate drepturile – şi un grup mai mare de peste 350.000 de români, aici la sudul Dunării unde sint mai mult cunoscuti prin termenii de vlahi. Iar unii vor sa se spună că este o diferenţă între vlahi şi români. Cu vizita această eu cred că punem punct acestor declaraţii şi astfel o să ieşim şi în faţa presei sârbe să se afle că aici suntem români şi că dacă se vorbeşte de vlahi este doar un sinonim şi nimic altceva.”
Rep: Spuneaţi că există o diferenţiere între românii din Voivodina şi cei din Valea Timocului, cum ar putea România să îi ajute pe românii din Serbia, chiar şi cu aceste difereţieri?
Duşan Pârvulovic: „Până acum la toate întâlnirile bilaterale despre drepturile românilor din Serbia, partea sârbească spunea că românii în Voivodia au toate drepturile aşa cum au sârbii în România. Dacă cineva din partea românească vorbea despre Timoc ei răspundeau că aceia nu sunt români, ci vlahi şi au organizaţiile lor. Ceea ce nu este adevărat, întotdeauna au fost organizaţii şi lideri români şi în Timoc care au luptat pentru drepturile lor şi credem că acum şi strategia de la Bucureşti să fie puţin mai tare şi să rezolve şi problema celor din Timoc, nu numai a celor din Voivodina.”
Rep: Practic ar fi nevoie de şcoli de limba română, care sunt nevoile specifice ale românilor din Serbia?
Duşan Pârvulovic: „Noi putem să spunem că noi nu avem nicio problemă. Nu avem problemă cu şcolile, cu mass-media pentru că ele nu există. Nu putem să spunem că avem probleme cu şcoala când noi nu avem scoală. Avem probleme pentru că nu avem şcoli, nu avem presă şi alte drepturi. Problema este că aici nu este o deschidere pentru aşa ceva.
Legea sârbă spune că trebuie ca fiecare minoritate să aibă în limba ei educaţia, obiceiurile, tradiţia, cultura şi să folosească limba maternă acolo unde e în procent de 15%. Oficial, noi românii avem în mai multe locuri peste 15 procente în zona Timocului, neoficial avem mai mult în mai multe oraşe.”
Autor: Liliana Simionescu, RFI
Foto: Iulia Modiga, Info Prut
