Prima ediţie a Şcolii de Cultură şi Afirmare Românească, organizată de Platforma Civică Acţiunea 2012 în zilele de 5 şi 6 noiembrie, a adus la Bucureşti 50 de tineri basarabeni. Elevi, studenţi sau activi pe piaţa muncii, în dreapta sau în stânga Prutului, aceştia m-au impresionat prin curiozitatea şi entuziasmul cu care au participat la cursurile din programul Şcolii, în ciuda obstacolelor birocratice întâmpinate înaintea plecării (referitoare la obţinerea vizelor şi la locul desfăşurării cursurilor – mai multe detalii aici) şi a oboselii acumulate pe drumul de la Chişinău spre ,,capitala ţării”, aşa cum au numit ei Bucureştiul.
Şi dacă la Chişinău a plouat când o înaltă oficialitate/faţă bisericească de la Est a slujit şi s-a întâlnit şi a hotărât, în urmă cu puţină vreme, la Bucureşti s-a dovedit că ,,omul sfinţeşte locul” şi vremea ţine cu el. Pentru cei 50 de tineri însoţiţi de voluntari ai Acţiunii 2012, Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească a debutat cu o plimbare prin centrul oraşului, pentru ca aceştia să se familiarizeze cu principalele repere ale memoriei colective bucureştene: Ateneul Român, Piaţa Revoluţiei (cu ,,Monumentul Revoluţiei Române”, statuia lui Iuliu Maniu, a lui Corneliu Coposu şi monumentul lui Carol I), Calea Victoriei, Centrul Vechi, Palatul Parlamentului şi Parcul Carol.
Prelegerile din cadrul Şcolii au fost ţinute de preşedintele Fundaţiei pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, de dr. Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, prof. dr. Radu Baltasiu, director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi dr. Mihai Nicolae, preşedintele Institutului ,,Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate. Cursanţii au putut opta pentru participarea la unul dintre modulele de management de proiect, de activism social sau pentru ,,Academia Curajului” (training pentru însuşirea tehnicilor de filmare, editare şi difuzare a filmelor, în concordanță cu promovarea şi încurajarea respectării drepturilor omului), în cadrul cărora s-au desfăşurat şi activităţi practice. Cea mai mare provocare pentru tinerii basarabeni înscrişi la cursurile Şcolii a reprezentat-o un concurs de proiecte, pe care le-au elaborat după modelul prezentat la modulul de management de proiect. Cele mai bune patru proiecte au primit finanţare în valoare de 1000 de euro fiecare, pentru a fi implementate.
Prima ediţie a acestei Şcoli a adus minţi frumoase la Bucureşti, reflectate şi în calitatea ideilor propuse ca proiecte, iar cel mai mult m-a impresionat disponibilitatea şi uşurinţa cu care tineri de aici şi de acolo, adică de acasă, au putut să lucreze, să se informeze şi să se înţeleagă reciproc. De bună seamă că această experienţă se va repeta.
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
