Dan Nicu, analist politic de la Chișinău, anticipează scindarea Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon, ca urmare a rezultatelor slabe obținute la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova.
„N-a mai rămas acum, pentru a respecta ceea ce în rusă se numește законы жанра (regulile mizanscenei), decât ca Blocul Comuniștilor și Socialiștilor să formeze două grupuri parlamentare, al PSRM și, respectiv, PCRM – cu 22, și, respectiv 10 deputați. Ulterior va începe munca de rupere în două a Partidului Socialiștilor. Dodon va rămâne cu 14-15 deputați iar restul de 7-8 vor constitui un nou grup parlamentar, al unui nou partid condus de Ion Ceban din afara parlamentului, de la primărie. Aceștia vor renunța la orientarea (geo)politică pro-rusă și vor oferi PAS voturile necesare pentru a iniția modificările constituționale. Dar e posibil ca raportul de forțe să fie exact invers – Dodon să rămână cu 7-8 deputați iar restul de 14-15 să fie luați de Ceban. Asta nu se va întâmpla, probabil, în următoarele 2-3 luni, pentru că întâi trebuie să se instaleze bine guvernul, să-și intre plenar în prerogative, să aibă loc anumite pregătiri. Dar se va întâmpla, cred eu, până la sfârșitul anului”, a explicat Dan Nicu.
În context, expertul și-a exprimat speranța ca printre respectivele modificări constituționale să se regăsească și rezolvarea definitivă a anacronismului din articolul 13 privind „limba moldovenească”.
„Trebuie scris „limba română” și să se pună punct. Unificarea politică a RM cu România e un lucru aparte – da, nu toată lumea și-o dorește, încă, și da, se poate discuta despre metodele de realizare și complexitatea lor – însă statuarea în constituție a simplului fapt că vorbim în limba română, un fapt care nici măcar nu amenință ”statalitatea” pe care-o tot apără Dodon și ai lui, ne-ar ajuta să ieșim din zona balcanismului lingvistic de origine sovietică și ne-ar pune într-un rând cu lumea civilizată. Aceea în care o întreagă Americă Latină poate funcționa vorbind în spaniolă și portugheză, SUA și Canada în engleză și engleză+franceză, multe țări africane în franceză, Australia și Noua Zeelandă în engleză, vreo zece state arabe în arabă (cu toate că au dialecte locale adesea neinteligibile reciproc), Austria și Elveția în germană. Nimeni n-a trecut la austriacă, angoleză, braziliană, columbiană, mexicană, australiană, americană și canadiană”, a conchis analistul politic.
Amintim că partidul proeuropean PAS va avea o majoritate în viitorul Parlament de la Chișinău și va putea investi fără impedimente un Guvern, dacă scrutinul din 11 iulie va fi validat.
În acest sens, menționăm că președintele Maia Sandu, care până la preluarea mandatului s-a aflat în fruntea PAS, a declarat la APCE, în primăvara acestui an, că viitorul Parlament de la Chișinău ar putea modifica Constituția și ar putea statua „limba română” în loc de „limba moldovenească”.