După o perioadă destul de lungă în care relaţiile dintre România și Ucraina erau cam tensionate, dar şi după ce platoul continental din Marea Neagră a fost împărțit de Curtea Internațională de Justiție de la Haga, cooperarea dintre cele două state vecine pare să înregistreze unele succese. Cel puţin asta putem constata dacă citim un mesaj postat pe Twitter de șeful diplomației române, Teodor Baconschi, după vizita de două zile la Kiev. Potrivit ministrului, în relaţiile ucraineano-române are loc un „dezgheţ”. Cu toate acestea, din motive necunoscute, mesajul postat de ministrul român pe reţeaua de socializate apare sub titlul „Politică şi diplomaţie: spleen de toamnă”, titrează, marţi, publicația ucraineană Segodnia, într-un articol intitulat „România reia dialogul cu Ucraina. Republica Moldova sfătuieşte Kievul să nu-şi facă iluzii în privința bunelor intenții ale României”. Segodnia precizează că ministrul român de externe şi-a exprimat speranţa că între România şi marele său vecin, Ucraina, poate exista o relaţie normală și a reproșat presei româneşti că nu a acordat atenţie vizitei sale la în capitala ucraineană. Potrivit ziarului ucrainean, presa din România a scris despre vizita lui Baconschi la Kiev exclusiv prin prisma a ceea ce trebuie să facă autoritățile ucrainene pentru „minoritatea românească”. Pe de altă parte, una dintre problemele esențiale care persistă în Ucraina o reprezintă acordarea cetăţeniei române etnicilor români din Ucraina, minoritate în care, de fiecare dată, Bucureștiul i-a inclus şi pe moldovenii care locuiesc pe teritoriul ucrainean.
Nicolae, un cetățean ucrainean din Cernăuţi, a declarat pentru Segodnia că Bucureştiul continuă să acorde cetăţenia română etnicilor români din Ucraina. „Problema nu o reprezintă această cetăţenie, ci faptul că în Cernăuţi se vorbeşte tot mai mult limba română. Totodată, emisiunile de radio şi de televiziune din România sunt din ce în ce mai frecvente în Cernăuţi. Reprezentanţii comunităţii româneşti fac în mod constant presiuni asupra funcţionarilor locali, care nu le-ar permite să se adreseze în limba română în instanţele de judecată sau în instituțiile statului” – susține Nicolae din Cernăuţi. De altfel, în zilele când ministrul român Baconschi a fost la Kiev, în Bucovina (regiunea Cernăuţi), au apărut fluturași ai mişcării româneşti „Acţiunea-2012”, cu următorul mesaj în limba română: „Aici e România!” și „Basarabia este România!” – menționează sursa.
Analistul politic ucrainean Vitalii Kulik consideră că, o lungă perioadă de timp, în relaţiile dintre Ucraina şi România nu s-a întâmplat mai nimic, iar acum este vorba de un anumit imbold. „Nimeni nu neagă faptul că România este un concurent al nostru și nu un avocat, însă lipsa unor politici clare a condus la o concentrare de probleme și la o situație în care acestea parcă nu pot fi soluționate. Primele două vizite au fost suficiente pentru a lansa negocieri între guverne şi instituţiile celor două state, pentru a începe monitorizarea comună a situaţiei privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi pentrua face referiri la chestiuni ce ţin de comerţul transfrontalier. În prezent, este nevoie de timp pentru a ajunge la acorduri concrete” – susține analistul Kulik.
Din cealaltă țară vecină, din Republica Moldova, politicienii de la Kiev sunt sfătuiţi să nu se lase înşelaţi de această situație. Vasile Sinkovski, deputat în Consiliul Municipal din Anenii Noi, susţine că „ministrul Baconschi este bine cunoscut pentru declaraţiile sale scandaloase îndreptate împotriva Republicii Moldova şi a moldovenilor”. „Problemele Ucrainei şi cele ale Republicii Moldova sunt identice, legate de acordarea cetăţeniei române, de românizare şi de pretenţii teritoriale. Aceste probleme nu dispar din cauza faptului că nimeni nu intenţionează să le rezolve, cel puţin nu în mandatul actualei guvernări a României. Recomand politicienilor din Ucraina să nu vină în întâmpinarea României, înainte de a cântări foarte bine toate lucrurile” – a declarat Vasile Sinkovski.
Potrivit ziarului Segodnia, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei apreciază, de asemenea, evoluţiile pozitive în relaţia cu România, însă precizează, în același timp, că partea ucraineană nu va renunţa la poziţiile pe care le-a adoptat. „Este important că discutăm despre reluarea dialogului, sistat cândva din motive emoţionale şi din vina ambelor părţi. Vrem să fim buni prieteni, însă, subliniez încă o dată, nu vom renunţa la poziţiile noastre” – a declarat șeful Biroului de Presă al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Voloşin.
Printre poziţiile principale, despre care Kievul vorbeşte în mod tradiţional, se numără folosirea şi dezvoltarea în mod liber a căii navigabile ucrainene de-a lungul Dunării, în ciuda obiecţiilor pe care le are România în acest sens, inviolabilitatea frontierelor pe toată lungimea acestora, inclusiv în zona insulei Maikan, deschiderea de şcoli ucrainene în România, inadmisibilitatea acordării cetăţeniei române reprezentanților comunității românești din Ucraina care locuiesc în zona de frontieră.
Autor: Horia Ivanciuc pentru Info Prut
Imagine: Karadeniz-press.ro
