În comparație cu conaționalii de dincolo de Prut, oamenii din Republica Moldova au trăit trei decenii de șanse ratate. De această părere este istoricul Anatol Țăranu, deputat în primul Parlament de la Chișinău, la 30 de ani de la semnarea Declarației de Independență a R. Moldova.
„În primul rând, am ratat oportunități de ordin economic și social. Dar am înregistrat și progrese promițătoare cu un impact sigur în viitor. Mă refer la renașterea autenticului sentiment al identității naționale românești la tot mai mulți cetățeni moldoveni. Există șanse reale ca anume progresul în acest domeniu să devină determinant pentru viitorul nostru. În acest caz, viitorii istorici vor aprecia adevărata valoare a Declarației de Independență ca voința moldovenilor de desprindere de imperiul cotropitor, și deloc nu ca o legiferare a desprinderii de spațiul istoric firesc al devenirii noastre naționale”, a declarat Anatol Țăranu într-un interviu pentru presa de la Chișinău.
Fiind întrebat despre ce se credea cu privire la viitorul apropiat și pe termen mediu al Republicii Moldova, atunci când a fost semnată Declarația de Independență, analistul politic a explicat că „atunci puțini conștientizau toată gravitatea problemelor ce venea ca o avalanșă asupra noastră”. „Am fost cuprinși de euforia libertății și credința naivă în beneficiile ei aproape instantanee. Vizionarismul nu a fost familiar cu clasa politică moldovenească de atunci. Este adevărat, că și mau târziu această caracteristică nu prea s-a încetățenit în politicul din R. Moldova”, a spus istoricul.
Totodată, semnatarul Declarației de Independență a R. Moldova a mai subliniat că are un mare regret cu privire la acea perioadă. „Cel mai mult regret faptul că treizeci de ani în urmă, în ziua când Parlamentul a votat Declarația de Independență, deficitul de vizionarism a împiedicat inițiativa de a proceda neîntârziat la elaborarea și votarea Declarației de Unire. Chiar dacă la acel moment șansele votării UNIRII erau minime. Însă ca moment de consolare vine încrederea în apropierea de netăgăduit a viitorului, când în Parlamentul RM se va constitui o majoritate eurounionistă, aptă să voteze Declarația Unirii”, a mai punctat Anatol Țăranu.
Menționăm că pe 27 august 1991, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de URSS. Acest act reprezenta un succes al Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională și era perceput ca o etapă spre realizarea Unirii cu România.