Modificarea articolului 13 din Constituția R. Moldova, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”, nu ar reprezenta o prioritate pentru noua putere de la Chișinău. Cel puțin asta a dat de înțeles Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova, care a subliniat că, în prezent, ar exista „o agendă fierbinte” în ceea ce privește reforma justiției și combaterea corupției.
Potrivit oficialului, pentru a veni cu propunerea de modificare a respectivului articol din Constituția R. Moldova, „trebuie să te asiguri că vei avea suficiente voturi” în Parlamentul de la Chișinău.
„Îmi vine greu, chiar dacă sunt președintele Parlamentului, să spun când va veni acest moment (n. red: de modificarea a art.13 din Constituția R. Moldova) . Ca să vii cu o propunere trebuie să te asiguri că există niște voturi, pentru că nu știu dacă se merită să compromiți o idee, să ajungi să nu fie votată și să rămâi doar cu încercarea. Acum trebuie de văzut contextul. La moment avem o agendă foarte fierbinte legată de tot ce înseamnă reforma justiției și combaterea corupției. Aici trebuie să ne concentrăm. Acesta a fost angajamentul nostru în campania electorală și foarte hotărâți o să mergem în îndeplinirea acestui deziderat. Cu tot respectul, noi trebuie să livrăm ceea ce am promis în campanie. La un moment dat, mi-aș dori să revenim și la acest subiect pentru că tot mai multă lume înțelege că limba pe care o vorbim se numește limba română”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni pe cotidianul.md
Totodată, fiind întrebat dacă acest subiect este mai puțin important și dacă limba română ar trebui să se regăsească în Constituția R. Moldova, Igor Grosu a subliniat că „acum mi-aș dori să ne concentrăm pe acele angajamente pe care le-am făcut în campanie pentru că lumea așteaptă acțiuni concrete”.
Menționăm că în urma victoriei obținute la alegerile parlamentare anticipate, Partidul Acțiune și Solidaritate deține majoritatea în Parlamentul de la Chișinău, având 63 de deputați, iar pentru a efectua modificări la Constituția R. Moldova este nevoie de 67 de voturi.
Chiar dacă acum, Igor Grosu a dat de înțeles că modificarea articolului 13 din Constituția R. Moldova nu reprezintă o prioritate pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, în primăvara acestui an, Maia Sandu, președintele R. Moldova, fost lider al PAS, a declarat la APCE că viitorul Parlament ar putea rezolva problema limbii române în Constituție.
„Această întrebare urmează să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta poate să modifice articolul respectiv din Constituție. Până acum însă nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susțină ajustarea în Constituție și să avem limba română în legea supremă. Îndată ce va fi un Parlament care să modifice Constituția, această problemă va fi soluționată”, a promis atunci șeful statului.
Amintim că pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituţiei, potrivit căreia limba de stat este cea „moldovenească”.
Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, stabileşte că limba de stat se numeşte „moldovenească”.
