O expoziţie de artă şi carte a Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău a fost inaugurată la Centrul Cultural ARCUB al municipiului București. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Romanul românesc din stânga Prutului”, realizat de Asociaţia pentru cultură şi arte „Arbor”, în parteneriat cu muzeul din Chișinău, proiect menit să promoveze valorile culturale basarabene în România.
Astfel, acesta are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni şaizecişti, romane care au schimbat faţa literaturii din stânga Prutului: „Povestea cu cocoşul roşu” (1966) de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966) de Vladimir Beşleagă, „Biserica albă” (1987) de Ion Druţă, „Venetica” (1998) de Ariadna Şalari şi „Hronicul Găinarilor” (2006) de Aureliu Busuioc.
Solicitată de MOLDPRES, scriitoarea Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului Naţional de Literatură „M. Kogălniceanu”, doctor habilitat în filologie, a menţionat că aceasta este prima expoziţie a instituţiei în România. În premieră pentru publicul din România, au fost aduse valoroase opere de artă, manuscrise şi obiecte care au aparţinut scriitorilor basarabeni şi care constituie fondul de aur al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, de o valoare inestimabilă pentru întreaga cultură română. Alături de manuscrise şi jurnale, au fost expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de artiştii plastici Valentina Rusu-Ciobanu, Glebus Sainciuc.
„Expoziţia cuprinde 12 opere de artă plastică, 20 de manuscrise şi 50 de cărţi ale autorilor basarabeni şi obiecte care au aparţinut unor personalităţi din R. Moldova, precum: pipa, scrumiera şi bastonul lui Aureliu Busuioc, maşinile de dactilografiat ale lui Vasile Vasilache şi Ariadnei Şalari, cinci piese din colecţia lui Eugen Lungu şi altele”, a precizat Maria Şleahtiţchi.
Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost fondat în 1965, cu scopul de a studia, descoperi, aduna şi conserva patrimoniul literar-cultural-artistic din Moldova medievală, modernă şi contemporană, prin cercetarea literaturii şi culturii române din stânga Prutului şi dincolo de frontierele fostei RSSM. În anul 2021, prin demersuri insistente, MNLMK a obţinut de la autorităţile centrale ale R. Moldova un sediu propriu pentru desfăşurarea activaţilor muzeale şi de conservare a patrimoniului.
Clădirile care au ajuns în folosinţa muzeului se află într-o stare deplorabilă şi necesită urgent intervenţii de consolidare şi renovare, precum şi de amenajare a spaţiului conform standardelor muzeale actuale. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului”, Asociaţia Arbor şi MNLMK îşi propun să sensibilizeze atât autorităţile, agenţii economici din România în vederea sprijinirii reabilitării noului sediu al muzeului, cât şi publicul larg, care este aşteptat să viziteze R. Moldova şi să descopere bogatul tezaur cultural al instituţiei.
