Luni, 21 noiembrie, în cadrul unei conferinţe de presă de la Budapesta, subsecretarul de stat pentru naţionalităţi şi culte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei, Latorcai Csaba, a făcut o prezentare a noii legi a drepturilor civice şi a vorbit despre modificarea legii drepturilor naţionalităţilor din Ungaria.
Proiectele acestor două legi au fost înaintate spre dezbatere şi aprobare Parlamentului de la Budapesta în data de 19 noiembrie. Încă de la început, Latorcai Csaba a precizat că noua lege a naţionalităţilor a fost concepută în concordanţă cu noua Constituţie, în care se precizează că naţionalităţile sunt declarate factori constitutivi ai statului. Subsecretarul de stat a continuat:
„Naţionalităţile nu trebuie privite din perspectiva raportului minoritate–majoritate, ci trebuie ţinut cont de aportul pe care îl aduce fiecare prin valorile specifice culturii lor în cultura maghiară. De aceea s-a optat pentru o schimbare a terminologiei, nu se va mai folosi termenul de minoritate, ci naţionalitate.”
Latorcai a reamintit că, din păcate, în ultimii ani, au avut loc abuzuri în ceea ce priveşte înfiinţarea şi funcţionarea autoguvernărilor. Prin noua lege se doreşte să se pună capăt acestor practici şi fenomenului etnobiznis. Latorcai Csaba a arătat că fiecare naţionalitate are dreptul să înfiinţeze autoguvernări pe ţară, dar alegeri la nivel judeţean (şi în capitală) pot avea loc numai în acele localităţi unde naţionalitatea respectivă dispune de o comunitate adevărată, iar aceasta poate fi şi demonstrată cu cel puţin 30 de persoane înscrise în registrul de nume. Una din noutăţi o prezintă faptul că registrul de nume va fi întocmit, în primul rând, pe baza de datelor de la recensământul populaţiei, iar în al doilea rând, pe baza datelor de apartenenţă. Proiectul de lege prevede ca registrul de nume să fie public şi într-o evidenţă permanentă, începând cu anul 2014. Alegerile autoguvernărilor naţionalităţilor vor fi declarate pe baza datelor de la recensământul populaţiei.Latorcai Csaba a arătat că noua lege a naţionalităţilor asigură drepturi mai largi în ceea ce priveşte folosirea limbii materne, recunoaşte ca drept juridic ocrotirea tradiţiilor istorice, a culturii, a limbii. Este recunoscut dreptul la învăţământ, înfiinţarea instituţiilor şi funcţionarea lor, precum şi dreptul de a întreţine relaţii internaţionale. Legea dă răspuns şi întrebărilor referitoare la autonomia culturală şi precizează şi autogestiunea în domeniul învăţământului şi al culturii.
Ca element nou apar precizate cu lux de amănunte şi drepturile în domeniul mass-media.În ceea ce priveşte noua lege a drepturilor civice, Latorcai Csaba a precizat că prin aceasta se doreşte o funcţionare transparentă şi necomplicată a organizaţiilor civile, încercând să se întărească colaborarea dintre guvern şi sfera civică. A subliniat că la baza elaborării acestui proiect de lege se află 16 luni de pregătire, întâlniri, forumuri, dezbateri şi prelucrarea a aproximativ 2000 de propuneri.
Autor: Gabriela Enea Elekes
Sursa: Foaia românească
