O echipă de arheologi, condusă de istoricul Sergiu Musteață, a făcut o descoperire de nemaiauzit la Chișinău. Este vorba despre urmele unei clădiri istorice importante, care ar fi casa lui Toader Săbău și care între 1942-1944 a fost sediul Muzeului Bisericesc organizat de Paul Mihail, în care a locuit mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni la începutul secolului XIX.
Săpăturile arheologice au început pe locul unde sa aflat prima biserică din Chișinău, actualul bulevard Grigore Vieru, la inițiativa asociațiai „Monumentum”, condusă de avocatul Iulian Rusanovschi. Inițiativa a fost susținută și de către Pretura Sectorului Râșcani a Primăriei Chișinău.
Pe 5 noiembrie 2021, în cadrul săpăturilor, a fost descoperit subsolul fostului Muzeu Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail, unde anterior locuise Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni.
„Descoperire istorică! Astăzi (n.red. 05.11.2021) echipa de arheologi condusă de domnul Sergiu Musteață și susținută de către Pretura Sectorului Rascani a Primariei Chisinau, la inițiativa Asociației MONUMENTUM, a început săpăturile arheologice pe locul unde sa aflat prima biserica din Chisinau – actualul bd. Grigore Vieru. A fost identificat subsolul fostului Muzeu Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail, unde anterior locuise Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni. Mulțimii sincere Primăriei Chisinau și domnilor arheologi”, a scris Iulian Rusanovschi pe pagina sa de Facebook.
Ulterior, pe 6 noiembrie 2021, au fost decopertate treptele clădirii Muzeului Bisericesc, calificate de avocatul Rusanovschi drept „vestigii istorice foarte importante pentru Chișinău”. În aceeași zi, la finalul lucrărilor, au fost descoperite și scările pe care se urca Bănulescu-Bodoni de la demisol în casa Eparhială.
Săpăturile arheologice au continuat și duminică, 7 noiembrie 2021. În timpul lucrărilor au fost descoperite scările ce asigurau accesul în clădire, dar și anumite obiecte de metal.
„Revin cu noutăți de la Șantierul muzeului bisericesc. Astăzi (n.red. 07.11.2021) au fost descoperite scările laterale care Asigurau accesul in clădire. De asemenea au fost identificate obiecte de metal și anume balamale de la Ușa scării. A fost identificată o porțiune de la cornul unei căprioare care probabil fusese utilizată ca element de decor interior. Intrarea in subsol încă nu a fost identificată”, a mai scris Rusanovschi.
Istoricul Sergiu Musteață, cel care conduce echipa de arheologi, își exprimă speranța că vestigiile vor fi conservate și valorificate, iar proiectul ar putea deveni un exemplu de arheologie urbană.
Potrivit unor surse bibliografice, Muzeul Bisericesc a inclus colecţie de obiecte, icoane şi tipărituri ce evocă trecutul bisericesc al Moldovei şi al ortodoxiei. A fost înfiinţat în 1906 din iniţiativa Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti, inaugurată la Chişinău în aprilie 1904. Din 1912 a fost situat în patru camere ale Casei Eparhiale. A funcționat în baza unui statut aprobat de Sfântul Sinod. Colecţiile erau constituite din donaţiile oferite de Casa Arhierească, de bisericile vechi, de mănăstiri, de persoane particulare. În martie 1912 o comisie împuternicită de Serafim, episcopul Chişinăului şi Hotinului, a expediat tuturor bisericilor o circulară prin care solicita obiecte ce ţin de domeniul arheologiei şi istoriei pentru muzeul nou-fondat.
Muzeul a întrunit mai multe secţii şi o bibliotecă. Colecţiile erau constituite din veşminte bisericeşti, icoane, cruci, vase bisericeşti, manuscrise şi documente vechi, tipărituri, fotografii, decoraţii, hărţi, monede vechi. Din veşmintele bisericeşti deosebit de preţioase erau odăjdiile folosite de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, donate muzeului de Casa Arhierească, antimisele româneşti, ruseşti şi greceşti, sacoul arhieresc pe care sunt ţesute chipurile sfinţilor ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur.
Pe 3 septembrie 2016, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost canonizat la Mănăstirea Căpriana. Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost primul conducător al Bisericii Ortodoxe din Basarabia, iar pe parcursul celor 9 ani cât a fost la cârma acesteia au fost construite 200 de biserici, primul seminar teologic, tipografii, dar și clădirea actualei Mitropolii a Moldovei. Tot atunci a fost restaurată Mănăstirea Căpriana, acolo unde a şi fost înmormântat.
