Ieri, 30 noimebrie curent, am avut ocazia să particip la dezbaterea publică „1 Decembrie 1918 – Ziua naţională a României sau a tuturor românilor?”, un eveniment organizat de Clubul Liberal pentru Republica Moldova (CLM), cu susținerea Tineretului Național Liberal din România şi a Institutului Liberal din România prilejuită de aniversarea a 93 de ani de la Marea Unire. În cadrul dezbaterii au participat Prof. Dr. Ion Bulei, reprezentant al Institutului de Studii Liberale din România, Lucreţiu Tudoroiu, preşedintele Fundaţiei „Lucretius” precum şi Drd. Raluca Răducanu, director al Centrului de Studii Est-Europene. Dezbaterea a fost moderată de preşedintele CLM, Tudor Cojocariu, luând cuvânt şi Victor Ionescu, vicepreşedintele TNL.
Dezbaterea a vizat în primul rând trei aspecte majore: „Premisele realizării Marii Uniri și efectele politice imediate ale acesteia”, susținută de prof. dr. Ion Bulei, reprezentândd Institutului Liberal din România; “Semnificații și efecte culturale ale Marii Uniri”, anticarul Lucrețiu Tudoroiu; și “Evoluții în percepția cetățenilor moldoveni privind aderarea la UE a R. Moldova”, Drd. Raluca Răducanu.
Tudor Cojocariu a ţinut să sublinieze faptul că proiectul CLM are trei obiective esenţiale: integrarea tinerilor în instituţiile politice şi administrative din România, integrarea tinerilor în societatea românească şi stimularea tinerilor specialişti să revină în Rep. Moldova.
Victor Ionescu: „Ziua naţională a României are o semnificaţie aparte. Din păcate astăzi constatăm că suntem despărţiţi de fraţii noştri de un gard ghimpat şi o graniţă care aşteptăm să dispară în viitor. Astfel, TNL a reuşit să stabilească o relaţie strânsă cu organizaţiile de tineret din Rep. Moldova deoarece ne unesc cultura şi valorile comune. Ne bucură faptul că în prezent avem posibilitatea să oferim sprijinul total faţă de tinerii de peste Prut. Or, partidele politice din România s-au implicat mult şi nu au fost indiferente faţă de evenimentele de la 7 aprilie 2009. Din păcate presă nu abordează acest subiect în mod deschis, dar trebuie să fim conştienţi că politicienilor din România nu le este indiferentă soarta Rep. Moldova. Iar aici avem doar de căştigat”.
Despre contextul istoric în care s-a realizat Marea Unire ne-a vorbit profesorul Ion Bulei demonstrând că premisele realizării acestui fapt istoric vizează două dimensiuni: relaţiile internaţionale (cu precădere relaţiile diplomatice româno-ruse) şi relaţiile inter-româneşti din spaţiul naţional.
„De când s-a despărţit de Basarabia în 1812, România a încercat să-şi recapete provincia pierdută de trei ori: la 1856 (Congresul de la Paris), între anii 1918-1940, şi vremelnica reîtregire din 1941-1944. S-a încercat ca intenţie de neexprimată şi în 1991, dar nu s-a ajuns la un acord comun. Acest proiect al Unirii nu a avut şansa de a dăinui anume din cauza românilor, elitelor care au fost trimise acolo s-au descurcat cu greu în Basarabia. Ce a însemnat şi înseamnă Basarabia pentru români? Ne-a răspus Petre Carp într-un dialog purtat cu oficialul rus Hitrov: „Eu sunt ca şi plugarul. Când mă scol dimineaţa şi mă uit spre Răsărit, văd Basarabia”. Din păcate în 1918 obiectivul major al naţiunii nu şi-a atins scopul: atunci s-a realizat doar o unitate politică, fără a se pune accent pe unitatea etno-culturală a provinciilor româneşti”, a declarat istoricul Ion Bulei.
Lucreţiu Tudoroiu: „Din punct de vedere geopolitic 1 Decembrie 1918 a dus la interconectarea celor două spaţii-balanţă, şi anume Basarabia şi Transilvania, este ziua în care românii au intrat în istorie. Această dihotomie a spaţiilor geopolitice din vest şi est a continuat şi în 1940, iar din punct de vedere cultural semnificaţia Marii Uniri este una majoră. La un nivel de bază legătura culturală a regatului cu Basarabia s-a realizat mult mai uşor decât cu Transilvania. De ce? Fiindcă Basarabia, în ciuda deznaţionalizării duse de Imperiul Rus, şi-a păstrat un stil arhaic şi autentic românesc”.
Sfârşitul dezbaterii a fost rezervat pentru o serie de întrebări şi comentarii interesante pe marginea Zilei de 1 Decembrie şi contextul social-politc al Rep. Moldova în ralaţie cu România privind rolul lor în apropierea celor două maluri ale Prutului.
Nu ne rămâne decât să le urăm mult succes membrilor Clubului Liberal pentru Republica Moldova şi organizatorilor acestui eveniment atât de important pentru românii de pretutindeni.
Foto: Iulia Modiga pentru Info Prut
