Excelenţa sa, Daniel Banu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Belgrad, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Republicii Serbia, domnului Boris Tadić, în 18 octombrie 2011. El a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţial al României în Bosnia şi Herţegovina. Este licenţiat în Filologie şi absolvent al Institutului de Relaţii Internaţionale MGIMO din Moscova. A fost şeful Biroului de legătură al României în Kosovo, inspector OSCE, departamentul drepturile omului şi democratizare şi reprezentant al misiunii OSCE în Bosnia-Herţegovina.
În noua sa calitate, Daniel Banu, a acordat pentru Timoc press un scurt interviu:
TP: Domnule ambasador Daniel Banu, aţi fost numit de puţină vreme la conducerea Ambasadei României de la Belgrad, şi nu întâmplător. Domnia Voastră aţi reprezentat ţara noastră în Kosovo, în perioada 2004-2008. Având acest statut, aţi avut privilegiul să cunoaşteţi şi problemele comunităţii româneşti din Serbia. Cum credeţi că va fi rezolvată aşa numita ,,chestiune timoceană”?
DB: Misiunea mea la Priştina nu mi-a oferit ocazia să mă confrunt atât de mult cu problema minorităţii române din Serbia, dar aceasta nu înseamnă însă că subiectul mi-a fost străin, ba dimpotrivă.
La fel ca pentru orice diplomat al Ministerului Afacerilor Externe al României, printre priorităţile activităţii mele s-au numărat şi se numără, în continuare, asigurarea continuităţii moştenirii culturale româneşti în cadrul comunităţilor conaţionalilor noştri din afara graniţelor ţării, la fel ca şi promovarea culturii române.
Referitor la problematica românilor din Nord-Estul Serbiei, considerăm că este extrem de important ca autorităţile sârbe să întreprindă demersuri concrete pentru aplicarea pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în zonele istorice Valea Timocului, Morava şi sudul Dunării, a cadrului legislativ deja existent privind protecţia minorităţilor naţionale.
Pe acest fond, aş dori să reiterez mesajul transmis de preşedintele Traian Băsescu cu ocazia recentei vizite efectuate în Serbia, care a făcut apel la identificarea unor soluţii, în cooperare cu autorităţile sârbe, astfel încât toţi cei care se revendică a fi de origine română, indiferent de regiunea în care trăiesc să beneficieze de acces liber la educaţie, cultură, religie şi mijloace de informare în limba maternă.
Problematica minorităţii naţionale române din Serbia este un subiect constant pe agenda relaţiilor bilaterale româno-sârbe, acordându-se o importanţă deosebită identificării celor mai bune soluţii pentru asigurarea protecţiei minorităţilor române din Serbia şi sârbe din România. În acest sens, a fost constituită şi îşi desfăşoară activitatea Comisia Mixtă Interguvernamentală privind Protecţia Minorităţilor Naţionale, la nivelul căreia se analizează în detaliu toate problemele cu care se confruntă reprezentanţii celor două etnii.
TP: Există totuşi o problemă subliniată, de altfel, şi de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căreia românii din Serbia de Nord-Est sunt divizaţi în români, vlahi-români şi vlahi. Această situaţie afectează identitatea celor peste 300.000 de români din acest spaţiu balcanic? Serbia se pregăteşte de aderarea în UE. Vor fi create condiţii favorabile de rezolvare a problemelor minorităţii române?
DB: Bucureştiul a fost şi va rămâne un susţinător al parcursului european al Serbiei. De aceea, încurajează Belgradul să aplice prevederile Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale pe întreg teritoriul ţării, în spiritul criteriilor politice de la Copenhaga, necesar a fi îndeplinite în procesul de aderare la UE.
În acest context, aş dori însă să reamintesc şi faptul că, în cadrul primei vizite oficiale a unui preşedinte al României în Valea Timocului de după 1989, domnul Traian Băsescu a precizat că, în eforturile sale de a asigura drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, Bucureştiul urmăreşte efectuarea acestor demersuri în cooperare cu autorităţile sârbe şi are în vedere includerea în această categorie a vlahilor care îşi asumă originea română (români/„vlahi”).
TP: Ce intenţii aveţi în această direcţie? Veţi milita pentru respectarea drepturilor românilor?
DB: Doresc să vă precizez că una din componentele cele mai importante ale mandatului meu în calitate de ambasador al României la Belgrad o reprezintă tocmai problematica minorităţii naţionale române din Serbia. Astfel, în dialogul cu autorităţile sârbe cu atribuţii în acest domeniu, voi semnala permanent neajunsurile cu care se confruntă etnicii români de pe întreg teritoriul Serbiei şi voi insista pentru aplicarea celor mai potrivite măsuri în scopul rezolvării acestora, în conformitate cu cadrul legislativ naţional şi european.
De asemenea, voi manifesta o disponibilitate totală faţă de un dialog corect şi realist cu toate organizaţiile româneşti din Serbia, în baza principiilor imparţialităţii, echidistanţei şi conlucrării pentru promovarea permanentă a românismului în întreaga ţară. În scopul realizării acestui deziderat, Ambasada României la Belgrad se va implica activ pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române în demersurile de promovare a românismului pe cale ecleziastică pe întreg teritoriul Serbiei, susţinerea, împreună cu autorităţile de la Bucureşti, a revigorării vieţii culturale a românilor din Serbia, sprijinirea organizaţiilor româneşti pentru a ajunge la o platformă comună de acţiune în dialogul cu autorităţile sârbe, vizând introducerea limbii române în domeniile educaţional, ecleziastic, informaţional, administrativ-local în Timoc, restituirea proprietăţilor colective ale comunităţilor româneşti. De asemenea, voi milita pentru ca organizaţiile româneşti să elaboreze, în comun, proiecte de activitate care să poată beneficia de finanţare din partea statului român.
TP: Cum veţi media conflictele existente între liderii diferitelor entităţi culturale?
DB: Trebuie subliniată importanţa dialogului şi colaborării între formaţiunile româneşti de pe întreg teritoriul Serbiei, fiindcă numai împreună etnicii români pot reprezenta un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, procesului de învăţământ, comunicării şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române în Serbia.
Liderii organizaţiilor româneşti din Serbia trebuie să renunţe la animozităţile personale, să se aşeze la masa dialogului, inclusiv prin implicarea Ambasadei României la Belgrad, dacă dumnealor consideră necesar, şi să identifice, împreună, modalităţile optime pentru realizarea unităţii etnicilor români de pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în scopul obţinerii şi păstrării drepturilor lor fundamentale şi a afirmării libere a identităţii lor naţionale.
Am încredere că, în conformitate cu cele agreate la cel mai înalt nivel în cadrul recentei vizite oficiale de stat a preşedintelui României în Serbia, perioada următoare va fi una favorabilă din punctul de vedere al atitudinii autorităţilor de la Belgrad privind respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei.
Interviu realizat de Florian Copcea pentru Timoc press
Foto: Timoc press
