Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din afara Ţării, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Arad şi Redacţia „Foaia românească”, a organizat vineri, 2 decembrie, două evenimente culturale pentru românii din Ungaria. Cu prilejul Zilei Naţionale a României, în aula Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost deschisă o expoziţie de fotografii cu titlul „Românii de la marginea lumii”. Expoziţia a fost vernisată de organizatorul acesteia, domnul Adrian Şimon, director al Direcţiei de Cultură din Arad, acompaniat la nai de Cristian Wagner Ruţanu, din Valea Timocului, Serbia.
La 1 Decembrie, „Marea Unire” de la Alba Iulia nu i-a adus pe toţi românii la un loc, de aceea expoziţia prezintă români din zone româneşti care nu au făcut parte niciodată din regatul Marii Uniri de la 1918. Un element inedit al acestei expoziţii a fost că, pentru prima dată, printre imaginile despre românii din Ungaria au fost prezentate şi monumente şi biserici, ctitorite de macedoromânii care au trăit pe teritoriul acestei ţări acum două secole. Imaginile expuse prezintă comunităţi româneşti care au rămas în afara graniţelor actuale ale României: români din Ungaria, din Valea Timocului, dar şi imagini despre istroromâni din Croaţia şi aromâni din Grecia.
Despre imaginile expuse, Adrian Şimon a mărturisit: „Veţi putea observa că expoziţia noastră cuprinde nu doar localităţi pe care dumneavoastră le cunoaşteţi destul de bine, mai includ şi câteva localităţi despre care ne veţi întreba probabil de ce le-am inclus în expoziţie, deoarece nu mai trăiesc români acolo. Nu sunt, dar au fost! Au fost acei români mai puţin cunoscuţi de către noi, macedoromânii, care au adus enorm de mari beneficii acestei ţări, Ungaria. Dacă ar fi să pomenim numai Curţile Gojdu sau Podul cu Lanţuri din Budapesta şi tot am spune foarte puţin despre prezenţa lor în Ungaria. Unele obiective rămase de la aceşti fraţi ai noştri de aceeaşi limbă sunt în patrimoniul naţional românesc, prin Biserica Ortodoxă Română, cum este cazul bisericii din Bichiş, iar altele, cum este cazul bisericii din Eger sau Mişcolţ sunt în proprietatea Bisericii Ortodoxe Maghiare sau a celei sârbe. Iar pentru că avem astăzi oaspeţi din Valea Timocului, din Serbia, avem şi două panouri cu imagini de la această comunitate foarte mare, de circa trei sute de mii de români, care trăieşte fără niciun drept în statul sârb. De asemenea, avem şi cei mai vestici dintre români, care, din păcate, sunt pe cale de dispariţie astăzi, mai sunt doar în jur de cinci sute de vorbitori, în două sate din Peninsula Istria, din Croaţia, cunoscuţi în literatura de specialitate sub numele de istroromâni. Această intercalare a fotografiilor aparent nu are nici o noimă, are totuşi una ascunsă: nu am pus explicaţii la nici un panou şi le-am intercalat tocmai în ideea de a sublinia unitatea neamului românesc dincolo de barierele de stat şi dincolo de barierele dialectale… Mă adresez vouă, românilor din Ungaria, şi vă îndemn să fiţi mândri de ceea ce sunteţi şi vă spun din cunoştinţele şi cercetările mele, că nici românii de la 1918 nu vorbeau mai bine româneşte decât voi şi aveau numele la fel de maghiarizate ca şi voi”, a încurajat Adrian Şimon publicul din aula liceului.La vernisaj a mai luat cuvântul şi domnul Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, care referitor la expoziţie a amintit de faptul că, în urmă cu un secol, trebuia vorbit de faptul că românii din Valea Timocului sau românii de pe aceste meleaguri se aflau la graniţa comunităţii române, astăzi situaţia s-a schimbat, deoarece sute de mii de români trăiesc deja în străinătate, prin Italia, Spania, etc. Astfel, i-a îndemnat pe cei prezenţi să privească expoziţia nu ca pe nişte imagini de la periferia comunităţii culturale româneşti, ci ca pe nişte imagini care definesc centrul culturii. La expoziţia din aula liceului au luat parte circa 150 de elevi şi profesori, printre care şi doamna director Maria Gurzău Czeglédi, dar au mai onorat cu prezenţa şi dr. Görgényi Ernő, primarul Julei şi dr. Gulyás Imre, şeful Departamentului pentru Învăţământ din cadrul Primăriei, Călin Cămărăşan, consulul general al României la Jula şi alţi reprezentanţi ai diplomaţiei române, Preasfinţitul Siluan, episcopul românilor din Ungaria, precum şi alţi români din oraş.
Autor: A. Butar
Sursa: Foaia românească
